pocăință

„Doctorița care m-a operat a rămas uluită: Sfânta Parascheva m-a vindecat!”

A urmat o lună și jumătate de chin, după operație. Încercam să nu răcesc, nu aveam voie nici măcar să strănut. Mă gândeam cu îngrijorare că va trebui toată viața să trăiesc cu o gaură în timpan, suportând și toate consecințele aferente...

Să ne întoarcem de la întinăciune la curăţie şi de la păcat la sfinţire!

A voit Preasfântul şi Preabunul şi Preamilostivul Dumnezeu să ne arate că ţine mult la petrecerea curată şi la curăţie şi o ia în Sfânta Sfintelor pe Maria cea în vârstă de trei ani, prunca lui Dumnezeu, să o crească duhovniceşte în chip sfânt şi neprihănit, pentru ca dintr-un trup sfânt şi fără de pată şi fără de prihană, Cuvântul cel Preasfânt şi fără de trup al lui Dumnezeu şi Dumnezeu mai presus de Cuvânt să ia trup...

Ai primit harul? Ai căzut? Ridică-te prin pocăinţă!

Când profetul Natan l-a cercetat pe David pentru păcatul lui, acela s-a pocăit imediat şi a primit iertarea. În aceeaşi categorie intră şi paradigma pustnicului care, pe când mergea la apă, a căzut în păcat lângă izvor. 

Părintele Cleopa – În ce fel ne păcălește diavolul, fără să ne dăm seama

Spunea Părintele Cleopa: „Să ştiţi că cele mai multe suflete de creştini le duce diavolul în iad prin amânarea pocăinţei. La cei tineri le spune: «Eşti tânăr. Acum vrei să te spovedeşti? Acum vrei să te rogi sau să posteşti? Nu-ţi pierde timpul acum cu acestea. Trăieşte-ţi viaţa! Ai timp să te pocăieşti mai târziu...». Celor maturi le spune: «Acum ai de crescut copii, ai de lucru. Mănâncă şi bea, ca să ai putere. Te vei ocupa de suflet la bătrâneţe...». Iar către cei bătrâni zice: «Toată viaţa te-ai ostenit şi ai muncit. Mai eşti şi bolnav şi neputincios. Şi poate nu mori chiar acum. Mai ai timp...»”.
Unde nu sunt lacrimi, nu este mântuire.

Ispitele ne ajută să ne smerim

Asupra celui care începe să meargă pe calea vieţii duhovniceşti şi războiul duhovnicesc se ridică mai nemilos şi, dacă nu putem să ieşim îndată biruitori, să nu ne mâhnim şi să nu ne necăjim, ci, văzând neputinţele noastre, să ne smerim şi să aducem Domnului pocăinţă.

De ce păcatul împotriva Duhului Sfânt nu se iartă, pe când celelalte păcate, oricât de grave ar fi, se iartă?

Iată, lui Zaheu i s-a iertat iubirea de averi, femeii păcătoase i s-au iertat păcatele trupeşti, tâlharului de pe cruce i s-au iertat tâlhăriile şi multor altora li s-au iertat multe alte păcate. Şi atunci, de ce să nu fie iertată şi tăgăduirea adevărului, necredinţa, batjocorirea lui Dumnezeu Duhul? Fiindcă la cei ca primii pomeniţi este ruşine şi pocăinţă, pe când la ceilalţi, nu.

„Au făcut săracii toate păcatele, dar eu tot îi iubesc!”

Bătrânul combătea în mod eficient păcatul, iubindu-l pe păcătos şi creând în conştiinţa acestuia responsabilitatea pentru căderile lui, precum şi insuflându-i nădejdea în izbăvirea de ele întru Hristos, prin pocăinţă, iertare şi viaţă sfântă. 

Paza sufletului. „Pentru cei cu sufletul nevoiaș ca mine...” ‒ Sfântul Ioan Iacob de la Neamț

​Singur lucrul meu din lume Este mântuirea mea Dacă eu nu văd de dânsa Cine altul va vedea?

Obișnuința și deprinderea fac jugul ușor și povara ușoară

Când noi facem fapte rele, El ne răsplătește cu bune răsplătiri, ca să pricepem și să alergăm la pocăință și ca să zicem în sinea noastră, după ce am chibzuit bine, că dacă noi lucrând fapte potrivnice lui Dumnezeu suntem acoperiți de binefacerile Lui, cât bine nu ne va face El dacă vom vrea să împlinim cele iubite Lui.

Pagini