pocăință

Pocăința sinceră și Sfânta Împărtășanie ne dezleagă din toate lanțurile

Atunci, de Dumnezeu purtătorul Teodor a luat în mâini Sfântul Potir, a ridicat ochii săi către cer şi s-a rugat. În acelaşi moment, lanţurile s-au desfăcut şi au căzut cu zgomot. Soldaţii s-au speriat şi au alergat să încuie uşile.

Scrisoarea Sfântului Vasile de la Poiana Mărului către fiul său duhovnicesc, ieroschimonahul Kir Alexie

„Cel ce rabdă necazul şi supărarea, săvârşeşte în sufletul său mare nevoinţă şi trudă, ca şi cel care vâsleşte luntrea împotriva cursului apei. Pe când omul care se mânie şi ţine minte răul şi mai ales dacă şi caută să se dezvinovăţească, acela îşi slăbeşte şi îşi seacă puterile sufleteşti, încât ispitele pătrund în sufletul lui fără nici o greutate şi-i duc mintea spre tot felul de plăceri şi patimi, precum şi apa duce luntrea spre Oceacov şi Crimeea.”

Care este adevărata pocăință?

Spovedania și dezlegarea de păcate sunt privite ca fiind de natură juridică, dar ceva esențial este omis, ceva fără de care nici spovedania și nici dezlegarea de păcate nu au nicio semnificație sau putere reală.

(Video) Pr. Constantin Necula: „Hristos este iubirea vieții noastre. Să nu-L iubim cu jumătăți de măsură!” (Călătoria virtuților, ep. 6)

Părintele Constantin Necula a acceptat invitația DOXOLOGIA.ro ca, pe parcursul Postului Mare din acest an, în fiecare duminică seară, să adreseze câteva gânduri – călăuze pentru trup și suflet pe calea spre întâlnirea tainică și desăvârșită cu Iisus Hristos, cel răstignit şi Înviat din morţi. „Călătoria virtuților” este numele pe care l-am dat acestei serii de îndemnuri cu gândul că, pe parcursul celor 40 de zile de post, vom reuși să vedem virtuțile nu ca pe un „cod etic”, ci ca pe un adevărat mod de viaţă.

Duminica Sfintei Maria Egipteanca - Cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte Calinic

Maria Egipteanca, pomenită liturgic pe 1 aprilie, dar și în a cincea duminică a Postului Mare, a fost o femeie de moravuri uşoare din Alexandria, care prin pocăinţă şi asceză a devenit un model de sfinţenie. Conştientizând starea deplorabilă în care se afla din punct de vedere moral, s-a retras în pustiul Iordanului pentru a-şi pune ordine în viaţă. Venirii în sine i-au urmat patruzeci şi şapte de ani de aspră nevoinţă.

Peştera Sfintei Maria Egipteanca

Sfânta Maria Egipteanca s-a nevoit în preajma locului în care Domnul nostru Iisus Hristos a fost botezat de către Sfântul Ioan („Betaraba, dincolo de Iordan” – Ioan 1, 28).

Duminica a cincea din Postul Mare: Sfânta Maria Egipteanca ne arată cum să devenim cetăţeni „cu acte în regulă” ai Ierusalimului ceresc

A cincea duminică din Sfântul şi Marele Post al Paştilor mai este numită şi Duminica Sfintei Maria Egipteanca – pildă a pocăinţei şi a ridicării omului din păcat prin smerenie şi prin post.

Faptul de a ne privi realitatea noastră jalnică e un dar ceresc

Oroarea de a ne vedea pe noi înșine așa cum suntem e ca un foc mistuitor. Cu cât mai sever își face acest foc lucrarea sa curățitoare, cu atât mai aproape de agonie e durerea noastră spirituală.

Cum să îmi îndrept viața păcătoasă?

După convertire păcătosul nu renunță la preocupările sale de dinainte și la vechiul său mod de viață, atunci acestea îl readuc cu ușurință la cele vechi. Trebuie reclădit totul și noile rânduieli trebuie introduse pretutindeni.

Dorul după Dumnezeu, măsurat prin intensitatea pocăinței

Prin pocăinţă, omul îşi face o analiză interioară, ajungând la o cunoaștere de sine și, indiferent de rezultat, el nu va deznădăjdui de izbăvire, căci harul divin primit în Taina Mărturisirii îi este salvator. Despărțită însă de spovedanie, pocăința poate cauza ființei umane mari dificultăți, mergând chiar până la stări depresive, reprobabile: nu simpla recunoaștere a păcatului şi denunțarea lui se arată benefice, ci găsirea mijloacelor de înfrângere a răului.

Pagini