Picătura de Carte | Altfel despre Stăpânul Inelelor

Prezentare de carte

Picătura de Carte | Altfel despre Stăpânul Inelelor

    • Picătura de Carte | Altfel despre Stăpânul Inelelor
      Picătura de Carte | Altfel despre Stăpânul Inelelor

      Picătura de Carte | Altfel despre Stăpânul Inelelor

Autorul, care a documentat ireproșabil cercetarea sa, ne descoperă că apariția versiunii dintâi a lumii imaginare a lumii vechi este suprapusă peste perioada Primului Război Mondial, un război în care Tolkien pierde prieteni, dar nu și prietenia. Pierde din cele ale vieții, dar recuperează cele legate de Viață. Poate că fiind mai atenți la avatariile intelectuale ale lui Tolkien, recitindu-i dramatica sa evadare din copilărie, amintindu-ne eforturile sale incredibile de descoperire a vocației – și ce vocație – exercițiile sale nesfârșite de greacă și latină, engleză veche, galeză ori islandeză, finlandeză ori germană, vom citi mai cu adevărat maturitatea demersului său de a crea o lume, o geografie, un limbaj, o istorie din care copii noștri se hrănesc cu emoție. Niciun cuvânt neacoperit de muncă în toată opera sa. Nici o frază fără o adâncă meditație la viață și moarte. 

Suntem dinaintea unei cărți prin care cheia lecturii Stăpânului inelelor – nu vă prefaceți că nu știți de ea, cărțile pentru copii sunt mereu chestii serioase – ne este adusă mai aproape: John Garth, „Tolkien și Marele Război. Originile Pământului de Mijloc” (RAO Distribuție, București, 2020, 466 pg.). Efortul traducătorului Alexandru Maniu (prin Graal Soft) este considerabil și bucură, multe dintre traducerile poeziilor lui Tolkien fiind acum dintâi traduse în limba română. Cartea este construită în jurul constituirii legendariului din jurul Cărții poveștilor pierdute ori Silmarillionului – gândită inițial ca un compendiu de basme din lumea străveche rostite din perspectiva prietenilor-elfi. Autorul, care a documentat ireproșabil cercetarea sa, ne descoperă că apariția versiunii dintâi a lumii imaginare a lumii vechi este suprapusă peste perioada Primului Război Mondial, un război în care Tolkien pierde prieteni, dar nu și prietenia. Pierde din cele ale vieții, dar recuperează cele legate de Viață. Poate că fiind mai atenți la avatariile intelectuale ale lui Tolkien, recitindu-i dramatica sa evadare din copilărie, amintindu-ne eforturile sale incredibile de descoperire a vocației – și ce vocație – exercițiile sale nesfârșite de greacă și latină, engleză veche, galeză ori islandeză, finlandeză ori germană, redescoperirea pur și simplu a unei limbi „indo-europeană”, cum am numi-o azi, vom citi mai cu adevărat maturitatea demersului său de a crea o lume, o geografie, un limbaj, o istorie din care copii noștri se hrănesc cu emoție. Niciun cuvânt neacoperit de muncă în toată opera sa. Nici o frază fără o adâncă meditație la viață și moarte. De aceea par grele și sunt greu digerabile culturii moderne provocările sale. Autorul nostru, John Garth, îl însoțește pe Tolkien în întreaga sa devenire. Ne propune modelul literar, amănuntele vieții sale și istoria în care ea se petrece cu o desăvârșită boierie scriitoricească. Scrisă acum 18 ani – apare dintâi în 2003 – lucrarea lui Garth aproape că te trage la recitirea lui Tolkien. Pentru cei care au străbătut vreodată centrul Oxfordului nu li se va părea nimic deosebit în efortul de a-i reconstitui viața acestui mag, acestui Magelan al Pământului de Mijloc. Care alături de C.S. Lewis cu inegalabila sa Narnia oferă tinerilor o recatehizare plină de sens în Dumnezeu a vieților lor.

Pe o alee din Wolvercote Cemetery din Oxford se odihnește John Ronald Reuel Tolkien (1892-1973), cel care nici nu a visat vreodată că personajele sale vor ului și crește entuziasmul a generații și generații de copii. Mereu pe micuța movilă de pământ ce-i consemnează locul de veci sunt aduse jucării. Multe. Ca și cum copii i-ar vorbi, i-ar transmite dragostea lor. Sensibil și fragil, Tolkien își creionează personajele și lumea lor sub presiunea morții iminente pe frontul de pe Somme. La vremea în care pierdea pe prietenii săi dragi și eminenți filologi Robert Quilter Gilson (1893-1916) și Geoffrey Bache Smith (1894-1916). Pe care-i „topește” în eroii Pământului de Mijloc. Purgatoriul său dăruit nouă ca un rai. Cartea lui John Garth o frumoasă lecție de literatură și istorie, de dragoste pentru un autor. O monografie a unei idei. Pământul de Mijloc. Cu toate ale sale.

Sursa: tribuna.ro

Citește despre: