La ce e bună tăcerea monahilor?

Cuvintele pe care nu le-am spus

Sunt tot atâtea trepte ce pogoară

Cu sufletul tot mai adânc m-am dus,

Pe treptele tăcerii ca pe-o scară.

Cuvintele pe care nu le-am spus
Sunt tot atâtea trepte ce pogoară
Cu sufletul tot mai adânc m-am dus,
Pe treptele tăcerii ca pe-o scară.

Ca-ntr-un cuprins de peșteră boltit
M-am coborât în lumea nerostirii
Și-n cutele de piatră i-am gătit
Acolo-n fund un ascunziș Iubirii.

Cuvintele pe care nu le-am spus
Sunt tot atâtea trepte de tăcere
Adânc în mine, mai adânc m-am dus,
Acolo unde orice vorbă piere.

De-acolo din limanul necuprins
Din lumea fără mal a nerostirii,
Pe treptele tăcerii s-au prelins
Din ascunziș, luminile Iubirii.

Hristos crește iubirea
Și-o-nalță în nemărginit.
În El depășim toată firea,
Cu tot ce-i vremelnic și finit.

De la același autor

Ultimele din categorie