iubirea de Dumnezeu

Uşor, foarte uşor poate Hristos să ne dea tot ceea ce dorim!

Iată taina: să nu vă puneţi deloc în minte să cereţi un anumit lucru. Secretul este să cereţi unirea voastră cu Hristos în chip dezinteresat, fără să spuneţi: „Dă-mi asta, dă-mi-o pe cealată…”. Este de-ajuns să spunem „Doamne Iisuse, miluieşte-mă!”. Hristos ni le va da pe toate din belşug. Însă când există fie şi cât de puţin egoism, nu se face nimic.

Dorul de a urma unei chemări mai presus de mine însumi

Întru aceasta este dragostea, nu că noi am iubit pe Dumnezeu, ci că El ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre (I Ioan 4, 9). El a răbdat chinuri pline de cruzime, ca prin ele să şteargă fărădelegile noastre; a primit moarte de ruşine, ca prin aceasta să ne dea viaţă şi mântuire.

Arhimandritul Nicodim Sachelarie – despre cele trei feluri de credincioși

Împărţea pe credincioşi în trei categorii: credincioşii care fac voia lui Dumnezeu din iubire – dintre aceştia sunt foarte puţini; credincioşii care împlinesc poruncile din frica de Dumnezeu, şi credincioşii care le împlinesc din constrângere, siliţi de necazurile vieţii, aceştia formează majoritatea fiilor Bisericii.

Cei care-L iubesc pe Dumnezeu primesc putere multă și ajutor

Pe Dumnezeu nimeni nu poate să-L păgubească cu jignirile lui, nici să-L arate mai strălucitor cu doxologiile lui. Dumnezeu Îşi păstrează întotdeauna aceeaşi slavă, care nici nu se măreşte prin elogii, nici nu se micşorează prin blasfemii.
Omului îndrăgostit de Hristos nu-i place să filozofeze. Vrea numai un singur lucru – să iubească pe veci!

Minunea arborilor care „plâng” pentru uciderea Sfântului Mucenic Isidor

Acești arbori de mastic, când au asistat la moartea martirică a Sfântului Isidor, „s-au întristat” mult și au început să „plângă cu lacrimi” din cunoscuta rășină de mastic. De atunci, evlavioșii locuitori ai insulei Hios l-au recunoscut ca patron spiritual al lor pe Sfântul Mucenic Isidor.

Cârtim sau ne smerim în fața crucii pe care o avem de purtat?

Viaţa noastră – viaţa tuturor oamenilor – este amar, întristare şi pătimire, şi toate aceste amaruri, întristări şi pătimiri ale vieţii noastre lumeşti, sociale şi familiale, alcătuiesc crucea noastră.

Pentru părinți, educarea copiilor este o ascultare față de Dumnezeu

Că viitorul copiilor depinde de modul de viață al părinților, e clar. Dar cum pot copiii determina mântuirea părinților?

De ce nu toate faptele bune aduc roade?

Fapta bună se dovedeşte de folos numai când se face din iubire pentru Hristos, iar atunci aceasta şi în viaţa pământească ne umple cu harul Sfântului Duh. Şi după cum s-a scris: „Dumnezeu nu dă Duhul cu măsură” (Ioan 3, 34).

La ce se referă cuvintele: „Sus să avem inimile”?

La El să avem inimile! El ne-a zidit, prin darul Lui suntem mântuiți și prin împărtășirea Sfântului Duh iau ființă mereu în scurgerea vremii cerul și pământul nou al Împărăției lui Dumnezeu.

Pagini