Popas duhovnicesc la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare” din localitatea Bodeşti, ţinutul Neamţului

Arhiepiscopia Iaşilor

Popas duhovnicesc la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare” din localitatea Bodeşti, ţinutul Neamţului

«O, întru tot lăudate, Ierarhe al lui Hristos, Varlaam, sfânt mitropolit al Ortodoxiei româneşti, trimis ai fost de Dumnezeu la vreme de strâmtoare să fii mărturisitor şi apărător al credinţei strămoşeşti, nouă, celor ce săvârşim cu dragoste sfântă pomenirea ta, roagă-te lui Dumnezeu să ne dăruiască izbăvire din nevoi şi din necazuri, iar la vremea sfârşitului să ne primească la limanul mântuirii şi, împreună cu tine, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!»   (Condacul al 13-lea din Acatistul Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei)

Situată în localitatea Bodeşti, judeţul Neamţ, în centrul depresiunii subcarpatice Cracău-Bistriţa, Mănăstirea Sfântul Vasile cel Mare este aşezată pe un platou-panoramă, uşor înclinat, între comunele Dobreni şi Bodeşti, pe partea stângă a şoselei ce leagă oraşele Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ (DN 15 C).

Sfântul lăcaş şi-a început existenţa ca schit de călugări, aflat sub jurisdicţia mănăstirii Bistriţa, în data de 4 august 1996, când a fost sfinţit locul şi a fost pusă şi piatra de temelie pentru viitoarea biserică de către Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi sale ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Terenul aferent mănăstirii, cu o suprafaţă de 10 000 mp, a fost donat de către o familie din localitatea Bodeşti. Lucrările de ridicare a aşezământului s-au făcut cu purtarea de grijă a Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul şi a Părintelui Arhimandrit Ciprian Zaharia, stareţul Mănăstirii Bistriţa şi Exarh de Neamţ, la a cărui trecere la cele veşnice Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea că „lasă în urmă o obşte rugătoare, o mulţime de schituri şi de ucenici”.

Începând cu data de 01.07.2007, prin  decizia nr. 564/2007 emisă de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, aşezământul a fost ridicat la rang de mănăstire, iar în după amiaza zilei de 30 august, în acelaşi an, biserica şi paraclisul au fost sfinţite de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de 11 arhierei, participanţi, în dimineaţa zilei, la Mănăstirea Secu, la slujba de canonizare a Sfântului Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei. Pentru râvna sa în apărarea dreptei credinte, pentru vieţuirea sfântă şi pentru lumina dăruită poporului român dreptcredincios, prin slovă şi duhovnicie, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat trecerea în rândul sfinţilor a Mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, părintele limbii romââne literare, cu zi de pomenire la 30 august.

Cu prilejul acestui eveniment, mănăstirea „Sfântul Vasile cel Mare” Bodeşti a primit o părticică din moaştele Sfântului Ierarh Varlaam, acesta devenind, împreună cu Sfântul Vasile cel Mare, ocrotitor al aşezământului.

«Este o mare bucurie ca sfinţirea bisericii să fie înţeleasă ca o apropiere a noastră totală de harul Preasfintei Treimi. Noi suntem botezaţi în numele Preasfintei Treimi şi trăim în prezenţa Sfintei Treimi, iar cea mai intensă prezenţă a Sfintei Treimi este aici, în biserică. Biserica aceasta a fost până acum darul oamenilor către Dumnezeu. De acum încolo este darul lui Dumnezeu către oameni, este casa lui Dumnezeu şi poarta cerului…este vorba de o muncă jertfelnică aici, la Bodeşti, şi mai ales de menţinere în tradiţia ortodoxă dreaptă şi sfântă a lăcaşurilor nou construite» spunea, în cuvântul de învăţătură rostit cu acel prilej, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Biserica cu hramul «Sfântul Vasile cel Mare» şi «Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei» este construită în plan trilobat. Are două turle, 32.8 m. lungime, 9 m. lăţime, iar zidurile au 60 de cm. grosime. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis, iar sfântul lăcaş cuprinde încăperile tradiţionale stilului moldovenesc: altar, naos, pronaos şi pridvor. Decoraţia exterioară este marcată de un şir de ocniţe şi ancadramente, în jurul golurilor ferestrelor şi ale uşilor. Paraclisul, cu hramul «Buna Vestire», cuprinde, de asemenea, cele 4 încăperi tradiţionale stilului moldovenesc.

Atât biserica mare, cât şi paraclisul, sunt pictate în stil «al fresco» de către pictorul Gheorghe Matei din Frasin, judeţul Suceava, scenele biblice fiind deosebit de expresive şi intens colorate, majoritatea reprezentate în mărimi naturale. La ambele lăcaşuri catapeteasma, iconostasurile, scaunul arhieresc şi stranele, sunt sculptate, cu o bogată dantelărie, în lemn de stejar, de meşteri din zona Neamţului.

De paraclisul mănăstirii este alipită, într-un frumos tot unitar, casa monahală, construită în stil brâncovenesc, pe două nivele: parter şi etaj. Este o construcţie complexă, cuprinzând chiliile, o trapeză generoasă, dar şi camere de odihnă, pe care mănăstirea le pune la dispoziţia pelerinilor. 

În prezent, obştea mănăstirii numără 5 vieţuitori, avându-l ca stareţ pe Părintele Protosinghel Ieronim Andrescu, numit în această demnitate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în anul 2005.  

Stareţul mănăstirii a adresat şi o invitaţie la hramul din acest an, de la 30 august: „Invităm pelelerinii cu dragoste de Hristos să păşească pragul mănăstirii pentru ca împreună, în această oază de linişte binefăcătoare, întru aleasă şi firească comuniune, să înălţăm rugăciuni de mijlocire a Maicii Domnului, a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare şi a Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, înaintea Sfintei Treimi, pentru a noastră mântuire.”

Sfinte ierarhe Varlaam, înţelept arhipăstor şi învăţător al nostru, primeşte rugăciunea noastră cea smerită, grăbeşte şi ne ajută, celor ce ne închinăm sfintei icoanei tale cu credinţă şi cu dragoste. Întăreşte-ne în dreapta credinţă, stinge răzvrătirile eresurilor şi depărtează de la noi certurile şi dezbinările, ura şi defăimarea. Ocroteşte ţara în care se pomeneşte numele tău; păzeşte mănăstirile, oraşele şi satele şi pe fiii neamului nostru românesc, de foamete, de cutremur, de potop, de secetă, de bolile cele aducătoare de moarte, de necazuri şi de toată reaua întâmplare. Roagă pe Hristos-Domnul să dăruiască tuturor pace şi bucurie sfântă, bunăstare poporului, ploaie aducătoare de roade, binecuvântare în familii, iubire unul faţă de altul, încredere şi dragoste între fraţi, răbdare, spor duhovnicesc credincioşilor, ascultare şi smerită cugetare călugărilor, dreaptă chibzuinţă preoţilor, înţelepciune şi râvnă ierarhilor, ca să păstorească cu sfinţenie poporul credincios, urmând pilda ta. Ajută-ne, Sfinte, în vremea sfârşitului nostru, să aflăm milă şi har de la Dumnezeu, iar la dreapta judecată, să ne ierte şi să ne aşeze în ceata celor mântuiţi ca să ne bucurăm împreună cu îngerii, slăvind pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o Fiinţă şi nedespărţită, în vecii vecilor. Amin. (Rugăciune către Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei)

Citește despre: