Iar dacă cineva ar spune că nimeni nu poate să păzească toate poruncile, acela să cunoască că-L defaimă și osândește pe Dumnezeu ca Unul Care ne-a poruncit lucruri cu neputință; și că nu va scăpa de osânda inevitabilă, ci asemenea celui ce a spus: „Te-am știut că ești om aspru, secerând unde n-ai semănat și de unde n-ai risipit” (Matei 25, 24), și acesta va fi osândit și se va asemăna șarpelui care i-a spus lui Adam: „Cunoscând Dumnezeu că în ceasul în care veți mânca din pom veți fi asemenea Lui, de aceea v-a poruncit să nu mâncați din el”(Facerea 3, 4). Fiindcă unul ca acesta Îl numește pe Dumnezeu mincinos, amăgitor și invidios: mincinos fiindcă a spus: „Jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară”(Matei 11, 30) iar el declară nu numai că nu e ușoară, dar chiar și de nepurtat…sau mai degrabă ca unul care, fiind invidios pe mântuirea noastră, ne-a poruncit să facem și să păzim lucruri cu neputință.

(Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice – Scrieri I, Editura Deisis, p. 314)