În postul Sfântului Crăciun

Voi știți ce-aș vrea să vă propun?

Să ne-mpăcăm cu Dumnezeu,

Cum a făcut acel Zaheu.

Și dacă am nedreptățit,

Să-ntoarcem totul împătrit,

Apoi să plângem la Hristos,

Udând covorul de pe jos

Precum femeia cea cu mir,

Încovoiați sub patrafir.

Să zicem: „Doamne, nu mai fac

Acele lucruri ce nu-Ți plac

Și o să-ncerc să nu mai zic

De rău de alții chiar nimic,

Ba nici urât n-o să gândesc,

Ci cum vrei Tu o să trăiesc”!

Apoi, de patimi dezlegați

Și de păcat fiind iertați,

Să mergem să ne-mpărtășim

Și Betleem să devenim!

Căci iată, Bunul Dumnezeu,

Așa cum face El mereu,

Va coborî din nou din cer

În doină blândă de oier

Și iarăși îngeri vor veni

Și Nașterea I-o vor vesti

Păstorilor înmărmuriți,

De slava Cerului uimiți.

Iar craii de la Răsărit

Ajunși la staul în sfârșit

După călătoria grea,

Conduși de minunata stea,

Vor adora Pruncuțul Sfânt,

Punându-și frunțile-n pământ

Și daruri iar I-or dărui,

Și Pruncul iar va gânguri..

În Postul Sfântului Crăciun,

Voi știți ce-aș vrea să vă propun?

Un dram de omenie-n plus,

Că-i postul Pruncului Iisus!