În cadrul manifestărilor dedicate hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, Editura Doxologia a organizat o lansare de carte dedicată sfinților tămăduitori, în temă cu „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”, declarat de către Sfântul Sinod în Patriarhia Română.

Cele trei volume sunt: În dar ați luat, în dar să dați! - Vieți și canoane ale Sfinților doctori fără de arginți; Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, făcătorul de minuni – Viața, minunile, canon de rugăciune; și Sfântul Andrei Criteanul, Sfântul Gherman al Constantinopolului, Sfântul Sofronie al Ierusalimului, Sfântul Petru al Argosului, Omilii și canoane alese la Sfinții doctori fără de arginți.

Invitații acestui eveniment au fost conf. Univ. Dr. pr. Roger Coresciuc, pr. Dragoș Bahrim și Dragoș Mîrșanu, moderator fiind Cătălin Jeckel, Consilier cultural în cadrul Arhiepiscopiei Iașilor.

În deschidere, Cătălin Jeckel, consilier cultural în cadrul Arhiepiscopiei Iașilor a vorbit despre Sfinții Doctori fără de arginți ca vase purtătorare ale harului dumnezeiesc:

Bogăția de titluri pe care o vedeți astăzi aici, ne-ar face să credem că este o cursă de viteză cu obstacole, dar dacă privim retrospectiv spre anii, chiar înainte de 2008, și cu precădere după 2012, înțelegem că de fapt este vorba de o cursă de rezistență. Despre Sfinții Doctori fără de arginți, care au pe de o parte și virtutea muceniciei, unii dintre ei. Am găsit la Sfântul Andrei Criteanul, „Umiliți și canoane alese la Sfinții Doctori fără de arginți”, un gând de o profunzime deosebită. Cum spune el: „căci așa cum în ciocnirile norilor, adică în mișcările iuți ale vânturilor, strălucește frumusețea fulgerului, tot așa, și aceștia, zdrobiți fiind în cazne și rezistând abuzurilor celor fără de lege, au străluminat ca niște fulgere harurile și făcliile cuvintelor și faptelor dumnezeiești”. Pe de altă parte, obișnuim să numim Sfinții Doctori fără de arginți, nu doctori, ci tămăduitori. Ar fi un înțeles și în acest lucru. Încât tămăduitori probabil înseamnă mai mult decât îngrijirea trupului. Cu siguranță înseamnă și îngrijirea sufletului. În acatistul Sfinților Doctori fără de arginți citim că: „în dar ați luat, în dar să dați”. Și mă gândesc că Sfinții, și cu precădere, Sfinții Doctori fără de arginți se lasă pătrunși de harul lui Dumnezeu și se fac vase purtătoare ale acestui har, lăsându-l să curgă înspre noi și dându-ne astfel o lecție, nouă celor care ne străduim să le înțelegem viața și faptele. Și noi trebuie să devenim astfel de instrumente în mâna lui Dumnezeu, să lăsăm ca prin noi să curgă harul și mila lui Dumnezeu asupra semenilor noștri.

Unul dintre invitați, părintele Dragoș Bahrim, directorul Centrului de Studii Patristice „Sfântul Maxim Mărturisitorul” al Arhiepiscopiei Iașilor a vorbit despre volumele lansate în această seară:

Avem aici, legat de Sfântul Pantelimon, două abordări diferite. Avem o carte în care apare un canon și un Cuvânt de laudă al Sfântului Andrei Criteanul, care se completează în mod fericit cu cealaltă carte pe care am făcut-o în 2022, unde sunt opt canoane ale Sfântului Iosif Imnograful și Martiriul Sfântului Pantelimon. Sfântul Iosif Imnograful este foarte cunoscut pentru că a scris foarte multe canoane care erau dedicate mineielor pentru că scria pe opt glasuri și are colecții întregi de câte opt canoane a unor sfinți de care s-a ocupat în mod special. Și iată că el scrie opt canoane Sfântului Pantelimon. Ce face el aici, pe ce se bazează când scrie cele opt canoane? Pe textul pe care noi l-am pus în față, pe textul martirului, încât el face o interpretare imnografică a textului martiriului Sfântului Pantelimon. Deci pune în poezie imnografică ceea ce textul martiriului păstrează narativ. 

Dincoace, avem un cuvânt de laudă al Sfântului Andrei Criteanul. Ce text folosește Sfântul Andrei Criteanul? Dacă le veți citi în paralel, vă veți da seama că același text are ca sursă. Deci elementele de viață de aici coincid cu cele din martiriu. Practic, ce face Andrei Criteanul? Face o interpretare, de data aceasta într-o omilie, într-un cuvânt de laudă, o interpretare teologică a acelui martiriu. Deci el vorbește teologic despre ceea ce acolo era doar narativ. Aici el arată de fapt legătura și lucrarea profunde pe care le are Hristos prin Sfântul Pantelimon.