Prima duminică din Postul Naşterii Domnului la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”
Duminica a XXVI-a după Rusalii, zi în care textul Sfintei Evanghelii prezintă Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina, a fost prilej de împreună rugăciune și bucurie duhovnicească pentru cei prezenți la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava.
În prima duminică din Postul Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, în mijlocul credincioșilor și a obștii monahale s-a aflat Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur pe un podium special amenajat în incinta complexului monastic, fiind înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care îl amintim pe arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, precum și slujitori ai mănăstirii și ai Catedralei Arhiepiscopale.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu.
La momentul rânduit, teologul Pavel Vlad Cerlincă a fost hirotonit întru diacon.
În timpul împărtășirii clericilor, arhimandritul Paraschiv Dabija a dat citire mesajului pastoral transmis de Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la „prima Duminică a Postului Nașterii Domnului din anul 2022, privind însemnătatea Anului omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii și a creștinului și a Anului comemorativ al Sfinţilor Isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamţ, în Patriarhia Română”.
În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, alături de clerici din soborul slujitor, a rostit rugăciuni de dezlegare și rugăciuni pentru sănătate trupească și sufletească.
În încheiere, ierarhul a anunțat faptul că în a doua duminică a Postului Nașterii Domnului, 27 noiembrie 2022, începând cu ora 16:00, la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, va avea loc Taina Sfântului Maslu de obște. Slujba, săvârșită pentru primirea harului vindecării trupești și sufletești, precum și pentru dobândirea iertării păcatelor, va fi oficiată de cei doi ierarhi ai eparhiei, împreună cu un sobor de preoți. Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, vor înălţa rugăciuni către Preamilostivul Dumnezeu pentru sănătatea celor care prezenţi, dar şi a celor ce se află în spitale sau în casele lor, pe patul de suferinţă.
La final, Înaltpreasfinția Sa i-a binecuvântat cu apă sfințită pe credincioșii care au venit cu multă evlavie să îl cinstească pe sfântul ocrotitor al Cetății Sucevei, ale cărui moaște se află în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
Scurt istoric
Tradiția atestă faptul că pe locul unde este astăzi biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” a existat o biserică de dimensiuni reduse, care însă nu a supraviețuit timpului.
Zidirea bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ a fost începută în anul 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, lucrarea fiind terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, în anul 1522. Biserica a fost pictată atât în interior, cât şi în exterior în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş.
La Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou din Suceava” a funcționat o școală teologică, sprijinită de marii mitropoliți ai vremii. Astfel, în clădirile mănăstirii este atestată o școală clericală, din 1786, și apoi Institutul Teologic, începând cu 1826. Tot aici, de-a lungul timpului, au lucrat caligrafi, gravori în lemn și în metal, miniaturiști sau dascăli de limba română, greacă și slavonă.
În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, sub un baldachin de piatră, se află racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, aduse de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei, Biserica Mirăuţi, în anul 1589.
Mănăstirea a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei în perioada 1522-1677, iar din anul 1991, pe cel de reședință arhiepiscopală.
În anul 1993, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul mănăstirii pe lista patrimoniului cultural mondial.
