Prima Liturghie săvârşită „acasă“, la mănăstirea de metanie, ca vlădică
Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a săvârşit duminica trecută Sfânta Liturghie la Mănăstirea Sihăstria Putnei. A fost prima Liturghie oficiată la mănăstirea de metanie de la hirotonia întru arhiereu a Preasfinţitului Părinte Damaschin, ce a avut loc pe data de 23 iulie 2017 la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou“ din Suceava.
Obştea Mănăstirii Sihăstria Putnei, în frunte cu părintele stareţ Nectarie Clinci, a avut duminica trecută bucuria să-l primească la Sfânta Liturghie pe Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. La slujba arhierească au participat numeroşi credincioşi, unii veniţi în concediu în aceste zile din străinătate.
„Dumnezeu nu ne lasă, nu ne leapădă, ci ne primeşte aşa cum suntem, numai să nu rămânem aşa cum suntem“
În cuvântul de învăţătură, ierarhul a explicat Evanghelia zilei: „Tatăl din Evanghelia acestei zile nu avea suficientă credinţă şi, când a venit la Domnul Hristos, I-a spus: «Dacă poţi ceva fie-ţi milă de noi, ajută-ne nouă, dacă poţi». Domnul îi răspunde: «De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui care crede». Şi atunci vine acel răspuns minunat, unul dintre cele mai frumoase cuvinte din Sfânta Scriptură rostite de acest tată îndurerat sincer, care şi-a făcut o analiză a vieţii sale şi a credinţei sale şi a zis: «N-am atâta credinţă cât ar trebui, dar totuşi, cu atâta câtă o am vin la Tine şi cer vindecare pentru fiul meu; Cred, Doamne, ajută necredinţei mele». Şi primul lucru pe care-l învăţăm dintre multele din Sfânta Evanghelie a acestei zile este că Domnul i-a primit atâta credinţă câtă avea, nu l-a lepădat, nu l-a izgonit pentru îndoiala lui şi a spus: «Atâta ai, ţi-o primesc fiindcă tu mi-o dai». (...) Şi noi suntem cuprinşi de îndoieli, şi noi ne clătinăm, mai ales atunci când sunt şi pricini de clătinare şi sminteli şi neînţelegeri şi lucrări în lume şi întâmplări din viaţa noastră care nu au răspuns. Scriptura ne întăreşte însă şi cuvântul Domnului ne dă nădejde că, şi în îndoielile noastre, Dumnezeu nu ne lasă, nu ne leapădă, ci ne primeşte aşa cum suntem, numai să nu rămânem aşa cum suntem. E şi pericolul acesta, pentru cel care spune: «Atâta sunt, atâta cred, mai mult nu pot, vorba aceea, acesta-s eu şi n-ai ce-i face, mama altul nu mai face!». Mama nu mai face, dar Dumnezeu face! Duhul Sfânt poate să vină şi să ne întărească puţina noastră credinţă. Şi ce trebuie să facem când ne vedem cuprinşi de îndoieli, când vedem că se şubrezeşte, că tremură, că se clatină credinţa noastră? Să facem ce au făcut Apostolii care au spus: «Doamne, sporeşte-ne credinţa!». Să facem ce a făcut acest tată, care, cu puţina lui credinţă, n-a stat deoparte şi a spus: «Păi, dacă n-am destulă credinţă, nu mă mai duc, că mi-e ruşine de Domnul Hristos», ci s-a dus şi a mărturisit puţinătatea credinţei cu glas mare şi a îngenuncheat în faţa Domnului Hristos. De aceea a fost mişcat Domnul: i-a citit puţinătatea credinţei, dar i-a văzut şi smerenia, i-a văzut şi îndrăzneala şi pentru aceasta
i-a vindecat copilul şi cu siguranţă tatăl acesta a plecat cu credinţă mai multă. Nu rămânem în îndoială, ci cerem de la Dumnezeu cu smerenie şi cu rugăciune să ne întărească în credinţa cea către El“.
La finalul slujbei a rostit un cuvânt de mulţumire părintele stareţ Nectarie Clinci, după care credincioşii prezenţi au fost binecuvântaţi de ierarh şi de soborul slujitor.
Pe data de 27 august 2017, biserica principală a Mănăstirii Sihăstria Putnei va fi sfinţită de un numeros sobor de arhierei condus de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. (Constantin Agafiţei, T. Rusu)