(In. 12, 13) Au luat ramuri de finic şi au ieşit întru întâmpinarea Lui şi strigau: Osana! Binecuvântat este Cel Care vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!

Mulţimea a luat acest verset de laudă din Psalmul 117 şi nimeni nu se îndoieşte că acolo se psalmodiază despre Domnul. Prin urmare, cu dreptate se vorbeşte mai înainte despre El, în acelaşi psalm, Piatra pe care n-au băgat-o în seamă ziditorii a ajuns în capul unghiului (Psalmul 117, 22), pentru că Hristos, pe Care evreii L-au respins, ca ziditori ai legilor propriei tradiţii, a devenit un monument (lat. monumentum) pentru credincioşii din ambele popoare, anume evreii şi neamurile. Căci, privind faptul că Hristos este numit piatra din capul unghiului în acest psalm, este ceea ce s-a cântat în mare slavă în Evanghelie, de vocea acelora care L-au urmat şi acelora care Îi mergeau înainte.

(Beda Venerabilul, Omilii la Evanghelii 2, 3, traducere pentru Doxologia.ro de Alexandra Zurba)