Conferința „Între Sfințenie și Lașitate. Istoria Bisericii sub comunism” a fost organizată cu prilejul Anului comemorativ Justinian Patriarhul  și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, așa cum a fost declarat anul 2017 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, dezbaterea de vineri s-a dorit a fi o întâlnire pregătitoare a Simpozionului „Dumitru Stăniloae” ce va avea avea loc la Iași în perioada 4-6 mai. La aceste aspecte organizatorice a făcut referire în debutul evenimentului părintele prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași: „Am organizat o primă întâlnire dintr-un șir de întrevederi, în vederea organizării Simpozionului Internațional al Facultății noastre de Teologie Ortodoxă, care se va desfășura în perioada 4-6 mai. Tema Simpozionului este «Mărturie și memorie în România comunistă». Această problematică este importantă și necesară; se impune cu necesitate o dezbatere pe această temă, pentru că despre perioada comunistă, deși s-a scris, nu s-a scris suficient, iar din ceea ce s-a scris, uneori s-a scris incomplet, alteori tendențios. Eu văd în această problematică de dezbatere o necesitate și o contribuție în această zonă atât din partea teologilor și a preoților, cât și din partea mirenilor istorici care au preocupări în acest domeniu”.

Invitații dezbaterii au fost teologul Radu Preda, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și conferențiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, istoricul George Enache, conferențiar la Facultatea de Istorie, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și istoricul Adrian Nicolae Petcu, cercetător la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Primul vorbitor a fost istoricul George Enache, care a punctat câteva aspecte ce ar trebui avute în vedere atunci când se face referire la perioada comunistă: „Am constatat că oamenii, dincolo de a vedea fenomenul general istoric și conceptele generale care sunt abstracte, se interesează de oameni, pornind de la personalități publice. De exemplu, nu se afirmă că regimul comunist a fost criminal sau nu, ci se spune despre Ceaușescu că a fost criminal sau nu. Oamenii personalizează foarte puternic conceptele generale. Și în cazul conferințelor pe care le-am susținut în mediul ecleziastic, auditoriul a fost mai puțin interesat de diferite demonstrații și relații istorice; inevitabil, la finalul întâlnirii, tot timpul un participant, cleric sau nu, mă întreba: «L-am cunoscut pe cutare părinte, Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, etc. Este sau nu sfânt? Există ceva în biografia lui care-i pătează reputația?» Pentru acești oameni, istoria comunismului se rezuma la acel destin individual, care reprezenta fie un reper moral, fie încarnarea răului din perioada comunistă. De aceea, am zis să pornim de la bază, de la această percepție personală a fiecăruia, și apoi, într-un final, să ajungem la discuțiile de perspectivă istorică largă și analiză instituțională”.

Istoricul Adrian Nicolae Petcu a adus în atenția publicului situații în care preoții au avut de suferit de pe urma regimului comunist și a evidențiat sursele din care pot fi aflate informații veridice din acea perioadă: „După Revoluția din decembrie 1989, s-a înregistrat o adevărată avalanșă de literatură memorialistică scrisă de supraviețuitorii temnițelor comuniste, din care am putut afla multe lucruri interesante, în special despre cum clericii au slujit în temnițele comuniste, despre cum aceștia au continuat să-L mărturisească pe Hristos. Întreagă această literatură a părut poate la început neconvingătoare, pentru că e dificil de imaginat cum poate exista slujire preoțească în condiții de carceră. Totuși, aceste lucruri s-au întâmplat. Multe aspecte care se găsesc în memorialistica supraviețuitorilor temnițelor comuniste se confirmă în documentele fostei Securități. Nenumărate cazuri de slujiri ale preoților le-am găsit consemnate în aceste documente ale persecutorului, care a fost Securitatea, brațul înarmat al Partidului, în urma cărora preoții primeau pedepse în temniță. Pe lângă aceste documente ale fostei Securități, o altă sursă importantă pentru cunoașterea acestui trecut atât de controversat sunt arhivele fostului Departament al Cultelor, unde am găsit numeroase informații care m-au ajutat să înțeleg statutul preotului în regimul comunist, organizarea, funcționarea și dinamica personalului monahal, cum au fost desființate mănăstirile începând cu anul 1958, cum Departamentul Cultelor se opunea măsurilor pe care Biserica le lua în procesul ei de organizare și funcționare și cum la nivelul acestui departament se aplica politica de partid”.

„Nu poți învăța pe cineva cât de importantă este libertatea decât arătându-i ce se petrece în absența libertății”

O ultimă prelegere a fost cea a teologului Radu Preda, care a dat câteva exemple de persecuții ale regimului comunist, subliniind de ce este imperios necesară cunoașterea trecutului recent: „E foarte important să înțelegem care sunt mecanismele prin care un stat este luat captiv de o gașcă de indivizi; știm foarte bine că, atunci când au luat puterea, comuniștii în țara noastră nu depășeau în total cifra de 2000 de persoane, dar, cu toate acestea, au ținut în captivitate o țară timp de jumătate de secol. Această lecție este esențială. Am spus acest lucru și cu alte prilejuri și o spun și acum: ceea ce facem noi la Institut și ceea ce fac istoricii în general legat de perioada comunistă nu este o preocupare exclusivă legată de trecut, ci este cea mai importantă și mai urgentă investiție în viitor. Nu poți învăța, mai ales pe un om tânăr de astăzi, cât de importantă este libertatea decât arătându-i ce se petrece în absența libertății, când omul este călcat în picioare, când devine un vierme sub cizma unui stat care-și bate joc de el, care îl pune să-și abjure credința, să facă cele mai odioase și lipsite de sens lucruri. Sunt realități pe care trebuie să le cunoști; înțelegi mai bine care este prețul libertății tale de astăzi văzând câți au murit doar pentru că au vrut să fie ca tine și nu au avut șansa aceasta. Nu doresc să fiu patetic, dar cine se confruntă cu aceste biografii trebuie să fie tare. Trebuie să ne punem întrebarea: Ce lecție învățăm din perioada comunistă? Dezbaterea aceasta, care nu întâmplător se numește «Între lașitate și sfințenie», adică cele două extreme, calitate și defect - ale persoanelor, nu ale instituțiilor- ilustrează foarte bine faptul că noi, cei de astăzi, nu putem fi indiferenți; trebuie să ne ocupăm de comunism ca să ne putem ocupa de viitor”.

Prezent la eveniment, părintele Hrisostom Rădășanu, consilierul educațional al Arhiepiscopiei Iașilor, ne-a spus câteva cuvinte despre contextul organizării dezbaterii: „Cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Teofan și împreună cu Facultatea de Teologie Ortodoxă «Dumitru Stăniloae» din Iași, am purces la organizarea celei de-a V-a ediții a Simpozionului Internațional «Dumitru Stăniloae», inspirându-ne din tematica propusă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru anul 2017. Am avut și o reuniune a Comitetului științific și a Comitetului de organizare și ne-am bucurat foarte mult, simțind că acest simpozion va fi rezultatul unei dezbateri și unor preocupări intelectuale de excepție și de anvergură, prin prezența unor oameni de excepție – teologul Radu Preda, istoricul George Enache, istoricul Adrian Nicolae Petcu, părintele decan Ion Vicovan, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române. Unul din elementele de propedeutică, de prolog a acestui Simpozion, s-a dorit a fi și dezbaterea pe această temă intrigantă și provocatoare, dar în același timp foarte necesară. Ne-am bucurat foarte mult că Sfântul Sinod a arătat curaj deosebit și înțelegere a realităților sociale actuale prin declararea acestui an ca Anul comemorativ Justinian Patriarhul  și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului; referirea la trecutul recent al Bisericii poate să reprezinte o sursă de înnoire lăuntrică a mesajului evanghelic”.

La final au avut loc discuții libere între invitați și publicul prezent la eveniment. Participanții au avut ocazia și să achiziționeze volume despre tematica dezbaterii.