Slujba prilejuită și de împlinirea a 250 de ani de la așezarea iconostasului actual de către Sfântul Paisie în 1772 a fost săvârșită, în Duminica Mironosițelor, de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Ierarhul a pecetluit Masa Sfântului Altar și a binecuvântat interiorul și exteriorul bisericii prin stropire cu apă sfințită și prin însemnarea în chipul Sfintei Cruci cu Sfântul și Marele Mir.

În prezența a numeroși credincioși, evenimentul a continuat cu Sfânta Liturghie arhierească, în incinta ansamblului monastic, lângă biserica mare, pe un podium special amenajat. Din soborul slujitor a făcut parte și protos. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, pr. Ionel Doru Budeanu, protoiereu al Protopopiatului Suceava I, și arhim. Serafim Grigoraș, stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a făcut referire la bucuria acestui ceas de sărbătoare pentru Cetatea Dragomirnei – resfințirea bisericii din cimitir, loc de care se leagă începutul vieții monahale de aici. Totodată, ierarhul a evocat momentul în care femeilor care purtau mir de bună mireasmă pentru Mântuitorul Iisus Hristos li s-a descoperit taina Învierii, demonstrându-se astfel că Dumnezeu se arată tuturor celor care Îl caută cu credință, dăruindu-le putere în înfruntarea neputințelor.

„Chipul acesta binecuvântat al femeilor mironosițe, al acelor femei care, în chip tăcut, L-au însoțit pe Domnul Hristos în cei 3 ani și jumătate ai viețuirii Lui pe pământ cu cele de trebuință pentru o obște care era acolo: Domnul Hristos, apostolii. (…) (Femeile mironosițe) sunt pentru noi icoană și model și Domnul a vrut să arate că răsplătește credința acestor femei, o credință însoțită de curăția inimii și de simplitatea gândului. (…) Când Domnul Hristos S-a arătat femeilor mironosițe și când biserica ne pune nouă în față această duminică, se vrea a ni se transmite și următorul lucru: că Dumnezeu se descoperă întru neputința omului. Nu disprețuiește neputința omului, ci din contră, întărește această neputință, o împuternicește. Așa cum femeilor mironosițe le-a sporit curajul, le-a dat putere, le-a dat tărie. Așa face Dumnezeu dintotdeauna. (…) Să nu deznădăjduim, că puternic este Dumnezeu, El este centrul, El este Cel înspre care ne îndreptăm ochii inimii noastre, credința noastră. (…) Dumnezeu lucrează prin noi când vede ce a văzut la femeile mironosițe: credință, atâta câtă este. (…) Cu această credință și cu această nădejde pe care ne-o punem în Dumnezeu mergem mai departe fiecare dintre noi. Cu smerenia inimii, dar cu credință puternică în Dumnezeu. (…) Chipul femeilor mironosițe să ne îndemne a ne spori credința în Dumnezeu, întru simplitate, întru curăție și să ne facă să nu deznădăjduim atunci când vedem nu puține, ci multe, foarte multe neputințe ale sufletului prin patimi și păcate ale viețuirii noastre ca purtători de trup neputincios.”

La evenimentul desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, au fost prezenți și reprezentanți ai oficialităților locale, între care domnul Radu Constantin Reziuc, primarul comunei Mitocul Dragomirnei. Iar pentru ca bucuria duhovnicească să fie desăvârșită, răspunsurile la strană au fost date de Grupul Psaltic „Crinii Țarinii” al Mănăstirii Dragomirna.

După săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, arhim. Serafim Grigoraș a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Sfintele Femei Mironosițe împreună cu Maica Domnului sunt rugătoare pentru femeile creștine”.

La final, stareța Mănăstirii Dragomirna, stavrofora Maria Magdalena Gherghina, a adus mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic pentru binecuvântare, Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul pentru slujirea arhierească, dar și tuturor celor prezenți pentru împreuna rugăciune.

Lăcaşul iubit al vlădicii Anastasie Crimca, Mănăstirea Dragomirna se bucură în aceste zile de o serie de evenimente cu adevărat deosebite. În perioada 7-9 mai 2022, așezământul monahal este gazda Simpozionului internațional „Moștenirea paisiană în spiritualitatea, arta și cultura contemporană. Anastasie Crimca, ctitor al primului spital din Moldova, la Suceava”.

În contextul declarării anului 2022 de Patriarhia Română ca An omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și An comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț, simpozionul, dedicat personalităților care au marcat istoria Mănăstirii Dragomirna, Paisie Velicicovschi (Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț), stareț al așezământului monahal în perioada 1763-1775, și Anastasie Crimca, își propune să aducă în atenție viața și opera celor care au făcut ca Dragomirna să rămână peste veacuri locul binecuvântat cu pace, lumină, rugăciune și bucurie.

Începând cu ora 19:00, în paraclisul mănăstirii, închinat praznicului „Nașterea Maicii Domnului”, a fost săvârșită slujba Privegherii în cinstea Sfântului Paisie, pomenit de Biserica Ortodoxă Română la data de 15 noiembrie.

Potrivit pisaniei așezate deasupra ușii de intrare în Dragomirna Mică, așa cum mai este cunoscută biserica resfințită astăzi, cei care au ctitorit-o au fost mitropolitul Anastasie Crimca și frații Luca și Simion Stroici. „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, care se cinstește în Sfânta Treime, unui Dumnezeu și Precuratei lui Maici și Dreptului Enoh și Sfântului Proroc Ilie și Sfântului Ioan Teologul, au zidit această biserică smeriții robi și închinătorii Sfintei Treimi: kir Anastasie Crimcovici, fost episcop de Rădăuți și pan Lupul Stroici, marele logofăt și fratele lui, pan Simion, mare vistiernic, în anul 1602, iulie 27”.

Dacă la început în bisericuță se săvârșea constant serviciul religios, după zidirea bisericii mari cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, locașul de cult a devenit bolniță, la dorința mitropolitului Anastasie Crimca.

În ciuda dimensiunilor reduse, având numai naos și Sfântul Altar, biserica zidită din piatră se bucură de o arhitectură deosebită, însă păstrează aspectul de navă al bisericilor moldovenești. În ceea ce privește pictura, în perioada 2017-2019 locașul de cult a beneficiat de lucrări de restaurare în urma cărora s-au descoperit urme de frescă atât în interior, cât și în exterior, dar care din cauza intemperiilor nu s-au păstrat, în prezent regăsindu-se în incintă un iconostas din secolul al XVIII-lea.

Referitor la cimitirul în centrul căruia se află biserica închinată celor trei sfinți neadormiți, în ultimele patru secole aici și-au găsit locul de veci obștile care s-au nevoit în Mănăstirea Dragomirna.

Singura ctitorie a lui Anastasie Crimca reprezentată în manuscrisele miniate realizate în cadrul Școlii de miniatură de la Dragomirna, biserica schitului este numită „loc de însănătoșire a sufletului și a trupului”, conform unor izvoare istorice scrise din secolul al XVIII-lea.

Și astăzi Mănăstirea Dragomirna, rod al dragostei Preamilostivului Dumnezeu și al rugăciunilor celor care au iubit acest loc, monahi, monahii și credincioși, aduce pace, bucurie și împlinire celor care ajung să treacă pragul acestei ctitorii care împlinește 420 de ani de aleasă lucrare duhovnicească.

Luni, 9 mai, vor avea loc lucrările Simpozionului Internațional „Moștenirea paisiană în spiritualitatea, arta și cultura contemporană. Anastasie Crimca, ctitor al primului spital din Moldova, la Suceava”. Sesiunea de comunicări științifice va debuta la ora 9:00 și va avea ca invitați experți din domeniul teologiei, istoriei, filologiei și nu numai. Finalul întâlnirii va fi marcat de lansarea broșurii „Cimitirul Mănăstirii Dragomirna – la patru secole de existență”, ediție îngrijită de obștea Mănăstirii Dragomirna, una dintre cele mai recente apariții ale Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Simpozionul se va încheia cu o vizită ghidată în Cetatea Dragomirnei, intitulată „Pe urmele Sfântului Paisie”.

Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro