Zeci de persoane de pe ambele părți ale Prutului, elevi și studenți, tineri și vârstnici, militari în rezervă și în termen, au luat parte la manifestările dedicate împlinirii a 107 ani de la reunificarea teritoriului istoric dintre Prut și Nistru cu Țara Mamă. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma „România Mare”. Evenimentul aniversar a debutat cu săvârșirea Sfintei Liturghii a Darurilor mai înainte sfințite pe un podium amenajat în curtea ansamblului parohial.

„Ceea ce ne unește este credința în Dumnezeu și limba română”

La finalul Sfintei Liturghii, Arhimandritul Nicodim Petre, Consilier al Sectorului de Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor, a subliniat importanța memoriei istorice și a credinței:

Să nu ne uităm strămoșii, să nu ne uităm evenimentele care s-au petrecut în neamul românesc, un neam care a suferit foarte mult, dar care s-a bucurat și de binecuvântarea lui Dumnezeu. De aceea, în centrul evenimentului de astăzi îl avem pe Hristos cel răstignit și înviat, în cadrul Sfintei Liturghii, pentru că acolo ne unim cu adevărat, în adâncul inimii noastre, toți cei care suntem în biserică. Prin binecuvântarea lui Dumnezeu, ne vom reîntâlni și dincolo de această viață, dincolo de „cortina” trecerii în veșnicie, în Împărăția Cerurilor.

În cuvântul său, părintele arhimandrit a evocat personalități marcante ale Unirii Basarabiei:

Ne aducem aminte, pe lângă Ioan Inculeț, și de Pantelimon Halippa, dar și de Alexei Mateevici, despre care am aflat că s-a născut chiar pe 27 martie. Acesta avea doar 29 de ani când a murit, în 1917, însă, înainte de a pleca din această lume, a scris o poezie care a devenit imnul național al Republicii Moldova – „Limba noastră e o comoară”. Această poezie ne oferă tuturor românilor un prilej de meditație, fie că suntem departe de casă, fie că suntem acasă, pentru a înțelege puterea limbii române. Ceea ce ne unește pe noi, românii, este, în primul rând, credința în Dumnezeu și, totodată, limba română.

Omagiul adus făuritorilor Unirii 

În continuare, clericii, autoritățile locale, precum și credincioșii prezenți la eveniment au participat la o slujbă de pomenire pentru sufletele celor care au votat Unirea Basarabiei cu România, la mormântul lui Ion C. Inculeț din incinta ctitoriei lui, Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”. Ulterior, s-au depus coroane de flori la bustul semnatarului Unirii, situat în curtea bisericii.

„De azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”

Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declarația Sfatului Țării menționând că: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”

Pentru Unirea Basarabiei cu România au votat 86 de membri ai Sfatului Țării, au fost 3 voturi contra și 36 de abțineri. În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pantelimon Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Țării.