După datoria creștinească, după ce ne-am rugat pentru noi, să ne rugăm și unii pentru alții, precum ne sfătuiește Sfântul Apostol Iacob: „Rugați-vă unii pentru alții, ca să vă vindecați, căci mult poate rugăciunea dreptului, care se face” (Iacov 5, 16).

În rugăciunile noastre, să ne rugăm pentru vii și adormiți, pentru prieteni și pentru vrăjmași, și pentru toți cei ce au dreptul la ea: părinți, frați, binefăcători, conducători bisericești și lumești, pentru cei ce ne-au ajutat în multe chipuri și pentru toți cei ce ne-au poruncit nouă să ne rugăm pentru dânșii.

(Protosinghelul Nicodim Măndiță, Învățături despre rugăciune, Editura Agapis, București, 2008, p. 42)