Să nu fii obraznic, ca să nu fii urât de toţi. Să nu te înalți cu mintea ta şi să nu dai odihnă trupului tău, ca să nu ți se îngreuieze sufletul. Să nu-ți răpească cugetele rele faptele tale, nici să-ţi încuie deznădejdea pocăinţa ta. Trufia să nu te tragă jos din cer, nici să vădească lauda limbii cele ascunse ale tale. Să nu întunece invidia ta pe cineva. Să nu orbească nebunia priceperea ta. Să nu întunece trândăvia înţelepciunea ta. Să nu stăpânească prostia mintea ta. Să nu schimbe neglijenţa judecata ta. Vrednic de jale şi ticălos este cel departe de dragoste, că el, visând şi batjocorind, îi trece viaţa sa. Şi cine nu va plânge pe omul care se află departe de Dumnezeu? (Sfântul Efrem Sirul)

(Cuvinte de la Sfinții Părinți, Editura Episcopiei Romanului, 1997, p. 66)