invidie

Invidia ‒ rugina inimii

Cuviosul Nichita Stithatul spune că invidioșii „sunt roși de gelozie împotriva celor care au harul duhului prin înțelepciunea și cunoașterea lui Dumnezeu”.

Una din cauzele problemelor din familie

Dumnezeu a dat unuia mai mult, iar altuia mai puţin, dar ne vom smeri, vom învăţa să ne bucurăm de ceea ce avem. Cel ce este mulţumit de ceea ce are şi este fericit pentru aceasta se va considera întotdeauna bogat. A mulţumi pentru toate este calea care duce la bogăţie, pentru că este bogat acel om care ştie să accepte situaţiile vieţii.

„Iar de nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre”

Dacă noi nu ne vom căi pentru păcatul judecării, adică nu ne vom opri să-i judecăm pe cei de aproape, negreșit vom ajunge să suferim fără mângâiere tot felul de necazuri.

„Gelozia este un vierme, un vierme foarte rău”

Gelozia există pentru că, în loc să ne vedem de treaba noastră, ne uităm mereu la ceilalți și la toate detaliile.
Acela-i împărat adevărat, care este stăpân pe mânie, pe invidie, pe plăcere.

Când calomniezi, mai ales persoane sfințite, poți deschide poarta sufletului pentru diavol

Sfântul Grigore Taumaturgul, episcopul Neocezareei, a studiat în tinerețe în vestita – pe atunci – cetate a Alexandriei. Era un student model, iar mulți dintre colegii și chiar prietenii lui îl invidiau. Aceștia s-au vorbit să facă ceva să-l umilească. Au găsit o prostituată și i-au zis: „Vrem să spui lumii că Grigorie a fost la tine și a curvit cu tine și te vom plăti pentru asta”.

Zavistia – păcatul împotriva adevărului

Păcatul invidiei nu-l putem stinge decât cu focul dragostei de aproapele, cu milă, cu iertare și cu smerenie.

Dragostea nu caută ale sale, ci caută folosul celuilalt

Între oameni este foarte răspândită această boală a invidiei: ea fierbe în toți. Ne invidiem unii pe alții. Tot timpul ni se pare una sau alta, toți ne dorim ceva mai grozav, mai bun, tot căutăm ceva pentru noi înșine.

Să învățăm să fim onești cu noi înșine

Să ne privim pe noi înșine și să acceptăm doar ceea ce vedem și asta să mărturisim, asta să oferim Domnului spre curățire și vindecare.

Există prietenie „la prima vedere”?

Cea mai strânsă prietenie este cea verificată de trecerea anilor (la fel ca vinul bun) şi de împrejurările grele ale vieţii. Cu prietenul trebuie să treci şi prin momente grele, şi prin momente de bucurie, ca să-ţi dai seama cum trăieşte el amărăciunea şi bucuria ta – fiindcă el trebuie nu doar să te ajute în necaz, ci şi să ştie să se bucure împreună cu tine de fericirea ta, nu să te invidieze.

Pagini