Acum, la cumpăna anilor 2011-2012, să mulţumim bunului Dumnezeu pentru tot ceea ce ne-a dăruit în anul acesta, să-i aducem slava şi să-i cerem ca în Noul An ce va să vină să ne dăruiască tot ceea ce ne este de folos şi de ajutor. Iar noi creştinii să încercăm să ne întoarcem la viaţa Bisericii primare, să imităm modelul smereniei, al păcii şi al iubirii dat nouă de Însuşi Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul Iisus Hristos. Să-i imităm numaidecât pe sfinţi care sunt prietenii lui Dumnezeu, şi care ne-au rămas modele de împlinire a voii lui Dumnezeu, aici pe pământ, primind pentru aceasta cununa desăvârşirii în Împărăţia lui Dummnezeu.

Am auzit aseară la o emisiune a televiziunii Trinitas vorbind pe directorul Seminarului Teologic din Bucureşti despre importanţa pe care o acorda oamenii de astăzi Revelionului, o sărbătoare lumească şi păgânească venită din Occident, punând în planul doi sărbătoarea Sfântului Vasile şi în planul trei, sau chiar uitând de Praznicul Împărătesc Tăierea Împreujur a Domnului nostru Iisus Hristos. Multă lume atunci când este întrebată ce sărbatoare este pe 1 ianuarie răspund numaidecât: „Sântul Vasile” uitând complet de Tăierea Împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos la 8 zile de la Naşterea Sa, obiceiul evreilor de a se deosebi în rândul celorlalte popoare, când i se pune şi numele Pruncului sfânt.

Pentru strămoşii noştri trecerea anilor avea o cu totul altă conotaţie, dovadă avem şi tradiţii rămase: Pluguşorul, Capra, Ursul, Mascaţii, adresau urările cuvenite pentru anul nou ce va să vină, de multe ori fiind pomenit în urările lor Sfântul Vasile.

De asemenea, să nu uităm de semenii noştri, să ne gândim şi mai mult la nevoile lor sau la suferinţele lor, mult mai mult decât am făcut-o în anul acesta. Mai ales că în şedinţa de lucru din 17 februarie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca anul 2012 să fie declarat Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română.

Am să vă transmit şi eu câteva urări: Însuşi Mântuitorul ne spune „să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din tot sufletul tău din tot cugetul tău şi din toată inima ta, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Binecuvântaţi pe cei ce blestemă pe voi, şi vă rugaţi pentru cei ce fac vouă necaz (Lc. 6:28). Şi nu judecaţi, şi nu vă veţi judeca; nu osândiţi, şi nu vă veţi osândi, iertaţi şi vi se va ierta (Lc. 6:37). Omul cel bun, din vistieria cea bună a inimii sale scoate cele bune; şi omul cel rău, din visteria cea rea a inimii sale scoate cele rele; că din prisosinţa inimii grăieşte gura lui (Lc. 6:45). Că nu au trimis Dumnezeu pe Fiul său în lume ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască lumea prin el (Ioan 3:17). Urâciunea aduce ceartă, iar dragostea acoperă toate greşelile (Pilde 10:12).

Fie ca Bunul Dumnezeu să ne asculte rugăciunile şi să ne trimită dumnezeiescul său har, necesar în viaţa noastră, iar noi, ca fii ai Lui, să reuşim să împlinim toată voia Sa întru mulţi şi fericiţi ani „La mulți ani" și „Doamne-ajuta”!

(Neacşu Bogdan, profesor de religie – Bacău)