La întrebarea ta despre spovedanie trebuie să-ţi spun: Sfinţii Părinţi nu ne sfătuiesc să explicăm amănunţit păcatele trupeşti, pentru ca prin aceste amănunte să nu ne întinăm simţurile, ci să spunem simplu păcatul făcut. Iar celelalte păcate, care trezesc ruşinea mândriei, trebuie să le explicăm amănunţit, învinuindu-ne pe sine. Când, după spovedanie, vei avea conştiinţa liniştită, trebuie să vezi aici mila lui Dumnezeu, Care ţi-a văzut pocăinţa. Dar diavolul, cel ce urăşte binele, îţi aduce tulburare că nu ai spus una sau alta. Trebuie să respingi astfel de cugete, cu nădejdea în milostivirea lui Dumnezeu. La spovedanie trebuie să lămureşti toate păcatele tale şi să nu vorbeşti cu superficialitate, deoarece păcatul nespovedit nu se iartă. (Sfântul Macarie)

(Starețul Macarie de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2012, p. 289)