An de an, timp de aproape o săptămână, credincioşii au avut, astfel, posibilitatea să se închine la moaştele celor mai iubiţi sfinţi ai Ortodoxiei, să le ceară ajutorul şi mijlocirea către Dumnezeu. Ne reamintim acum pe care dintre sfinţi i-am avut cu moaştele la Bucureşti.

2008 - Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Pavel

După întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, primele sfinte moaşte aduse au fost cele ale Sfântului Apostol Pavel, din Mitropolia de Veria, Náoussa şi Kampanía (Grecia). Sfintele moaşte au fost aduse de către Înaltpreasfinţitul Panteleímon, Mitropolit de Véria, Náoussa şi Kampanía, pe 23 octombrie 2008, în anul în care Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorea 2.000 de ani de la naşterea Sfântului Apostol Pavel (8 d.Hr. - 2000 d.Hr.). Biserica Ortodoxă Română mai sărbătorea, totodată, împlinirea a 320 de ani de la tipărirea primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba română (Biblia de la Bucureşti - 1688) şi a 500 de ani de la tipărirea primului Liturghier din lume (Liturghierul lui Macarie, Târgovişte, 1508). Din acest motiv, în ziua venirii moaştelor „Apostolului neamurilor“, la Palatul Patriarhiei a avut loc Congresul „Sfântul Apostol Pavel, autor de scrieri biblice citite în Sfânta Liturghie“. Sub auspiciile prezenţei sfinţitoare a moaştelor Sfântului Pavel, duminică, 26 octombrie, a fost resfinţită Catedrala patriarhală, după amplele lucrări de restaurare şi de dotare cu instalaţii noi, la împlinirea a 350 de ani de la zidirea ei (1658 - 2008). La finalul Sfintei Liturghii a avut loc proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti, a Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul (cel Smerit), părintele erei creştine şi al dreptului bisericesc, şi a Sfântului Neagoe Basarab, domnitorul Ţării Româneşti. În cuvântul de învăţătură adresat pelerinilor cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că „Sfântul Apostol Pavel prezintă timpul vieţii creştine pe pământ sau în istorie ca fiind o călătorie spre Împărăţia cerurilor sau un pelerinaj spre Patria cerească (cf. Evrei 11, 13-16 şi 13, 14). În această lumină a vieţii creştine ca pelerinaj sau căutare a sfinţeniei sau a harului ceresc, Sfântul Apostol Pavel sporeşte în aceste zile bucuria tuturor pelerinilor care cinstesc sfintele sale moaşte, alături de cele ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena“.

2009 - Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei

La hramul Catedralei patriarhale din anul 2009, Anul omagial al Sfântului Ierarh Vasile cel Mare († 379) şi al celorlalţi Sfinţi Capadocieni, la Bucureşti au fost aduse din Biserica Ortodoxă a Greciei moaştele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, de către o delegaţie condusă de Înaltpreasfinţitul Vasile, Mitropolit de Elassona. Moaştele Sfântului Vasile au fost purtate în procesiune alături de moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ale Sfântului Grigorie Teologul şi ale Sfântului Grigorie de Nyssa. Cu acest prilej, IPS Vasile de Elassona a spus că „prin acest demers al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel se dovedeşte încă o dată că sfinţii nu aparţin unui singur loc, ci întregii lumi. Astfel, Biserica Ortodoxă Română, într-o lume a nesiguranţei, a neliniştilor şi a tulburărilor, transmite lumii un mesaj de speranţă şi de optimism“. În ziua de prăznuire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, duminică, 27 octombrie 2009, după Sfânta Liturghie, IPS Mihail, Mitropolitul ortodox grec al Austriei şi exarh al Ungariei şi Europei Centrale, a dăruit Patriarhului României, din partea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, o părticică din moaştele Sfântului Vasile cel Mare, fapt care a constituit o mare binecuvântare pentru Biserica noastră, în acel an când sărbătoream 1.630 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului Vasile cel Mare.

2010 - Aducerea fragmentului din Lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul 

În anul 2010, Anul omagial al Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti, a fost pentru prima dată în istoria pelerinajului când pelerinii s-au putut închina unui fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci pe care S-a răstignit Mântuitorul Hristos. Sfântul odor a fost adus de Înaltpreasfinţitul Pavel, Mitropolitul de Drama (Biserica Ortodoxă a Greciei), eveniment care a constituit „un simbol al comuniunii frăţeşti între Biserica Ortodoxă a Greciei şi Biserica Ortodoxă Română, un semn de prietenie între poporul grec şi poporul român. În acelaşi timp, aceasta este o mărturie comună pe care trebuie să o aducem împreună toţi creştinii astăzi, într-o lume în care se află multă suferinţă şi multă dezorientare“, după cum a spus la acel moment Întâistătătorul Bisericii noastre.

Tot la hramul Catedralei patriarhale din anul 2010, Biserica noastră a primit prima vizită oficială în România a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului după întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

2011 - Aducerea Cinstitului cap al Sfântului Apostol Andrei

O mare bucurie pentru poporul român în 2011 - Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii a fost primirea moaştelor Apostolului care i-a botezat pe strămoşii noştri, lăsându-ne prin ei peste veacuri zestrea nepreţuită a creştinismului. Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a fost adus de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înaltpreasfinţitul Hrisostom, Mitropolitul de Patras. Sfântul Andrei a fost întâmpinat la şantierul unde se construieşte Catedrala Mântuirii Neamului, al cărei ocrotitor este, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ierarhi, preoţi, diaconi şi credincioşi. După o rugăciune de binecuvântare a lucrărilor din şantier şi după sfinţirea noului paraclis cu hramurile „Învierea Domnului“, „Icoana Maicii Domnului - Prodromiţa“ şi „Sfântul Ioan Gură de Aur“, precum şi sfinţirea Icoanei Maicii Domnului - Prodromiţa, procesiunea cu Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei a continuat pe străzile Capitalei până la Catedrala patriarhală, unde a fost depus spre închinare, împreună cu moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Un alt moment deosebit prilejuit de hramul catedralei a fost venirea în ziua de miercuri, 26 octombrie 2011, a delegaţiei Patriarhiei Alexandriei conduse de Preafericitul Părinte Teodor al II-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al Întregii Africi.

Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei a fost dus vineri, 28 octombrie 2011, spre închinare şi la Catedrala mitropolitană din Sibiu, prilejul constituindu-l proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei. Moaştele au rămas acolo până pe 29 octombrie 2011. Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei a fost dus după aceea la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia, fiind un moment de bucurie în plus pe lângă proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Simeon Ştefan, Mitropolitul Transilvaniei, unde a rămas până pe 30 octombrie 2011.

2012 - Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Nectarie, vindecătorul de boli

În Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor, 2012, credincioşii şi pelerinii care au venit să se închine la moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ocrotitorii Catedralei patriarhale, au avut posibilitatea să cinstească şi moaştele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, vindecătorul de boli, aduse de o delegaţie a Bisericii Greciei, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Efrem de Ydra, Spetses şi Eghina. Au fost sfinţite şi inaugurate atunci Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie“ din incinta bisericii Parohiei „Sfântul Pantelimon“ - Foişorul de Foc din Bucureşti şi Centrul social-cultural „Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina“ de la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti. Sfintele moaşte au stat la Bucureşti în perioada 24-30 octombrie 2012.

2013 - Aducerea a două icoane ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena cu părticele din Lemnul Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei Împărătese Elena

În anul 2013, dedicat Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, bucuria duhovnicească a pelerinilor veniţi să se închine Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului, a fost sporită de prezenţa pe Colina Bucuriei a două icoane ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena cu părticele din Lemnul Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei Împărătese Elena, alături de moaştele Sfântului Mare Mucenic Artemie aduse de la Mănăstirea Căldăruşani.

Cele două icoane au fost aduse în Capitala României din Grecia de către Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolit de Corint, Sikion, Zemeno, Tarsos şi Polifengos, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. (patriarhia.ro)