Mănăstirea „Sfânta Elisabeta” a fost înfiinţată în februarie 1935, de Episcopul Nicolae Ivan, la propunerea Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române, cu scopul de a „întreţine o şcoală de surori de caritate”.

Locaşul a funcţionat în clădirea „vechii teologii” din str. Avram Iancu nr. 6, punând astfel, bazele unui Institut al surorilor de caritate care să formeze personal pentru aşezămintele filantropice ale Bisericii şi Statului. Cedarea Ardealului de Nord a făcut ca mănăstirea să se mute, cu personal şi inventar, la Sibiu, în cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, rămânând, însă, dependentă canonic de Episcopia Clujului. Autorităţile comuniste intervin în 1949, iar stareţa – Monahia Cornelia Ionescu – s-a refugiat la Mănăstirea de metanie Pasărea, până când a reuşit să revină la Cluj, cu ajutorul părintelui Florea Mureşan şi să se instaleze în casa parohială a Bisericii „Sfânta Treime”, în anul 1952. În acelaşi an, părintele Florea a fost arestat, maicile s-au risipit, doar stareţa Cornelia a rămas ca paraclisieră a „bisericii din Deal”.

Așezământul monahal a fost reînființat în anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. În ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Elisabeta, miercuri, 24 aprilie 2024, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei a oficiat slujba punerii pietrei de temelie pentru noua biserică a așezământului monahal și a sfințit locul unde va fi edificat viitorul lăcaș de cult întru cinstirea și pomenirea Sfintei Cuvioase Elisabeta. Biserica va fi construită în stil bizantin, în formă de cruce greacă înscrisă, de dimensiuni medii, amprenta la sol fiind de 22 de metri lungime și 13 metri lățime.

Mănăstirea se află în proces de rectitorire, lucrându-se la ansamblul monahal. Până la edificarea bisericii de zid, slujbele sunt oficiate într-un paraclis. La data de 24 aprilie 2023, în ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Elisabeta, Mitropolitul Andrei a binecuvântat noua casă monahală, care cuprinde stăreția, trapeza, chiliile și alte încăperi administrative.

Ca odor de mare preț, mănăstirea deține o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromița”, cea „nefăcută de mână omenească”. Icoana a fost adusă în anul 2015, de la Schitul românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, acolo unde se află icoana originală.

Obștea mănăstirii numără opt maici, stareță fiind stavrofora Maria Asaftei, iar duhovnic ieromonahul Paisie Borza. Pe lângă programul duhovnicesc de rugăciune, călugăriţele desfășoară activităţi administrative și se îndeletnicesc cu confecţionarea de veşminte preoţeşti și pictarea de icoane.