În începutul ședinței, PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, secretarul Sfântului Sinod, a dat citire apelului nominal, iar după constatarea prezenței statutare a membrilor Sfântului Sinod, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat deschisă ședința de lucru, menționând totodată programul și punctele aflate pe ordinea de zi.

În această ședință de lucru avem bucuria să propunem înscrierea în calendarul nostru a unor sfinți cuvioși recent canonizați. În primul rând, este vorba despre Nifon Prodromitul, care a trăit 100 de ani, între 1799 și 1899, și a fost canonizat de Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice în ședința de lucru din ziua de 16 octombrie 2025, precum și despre aprobarea textelor liturgice și a icoanei realizate spre cinstirea lui. În al doilea rând, avem propunerea de înscriere în calendarul bisericesc a Sfântului Cuvios Nectarie (Crețu) Protopsaltul, care a trăit între anii 1804 și 1899, canonizat de Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice în aceeași ședință de lucru, precum și aprobarea textelor liturgice și a icoanei pentru cinstirea lui. Acești sfinți cuvioși din secolul al 19‑lea au fost foarte evlavioși, doi Părinți isihaști. Nifon Ionescu a fost ctitorul și primul stareț al Schitului Prodromu. Și‑a trăit ultimii 17 ani ai vieții în pustia Vigla, una dintre pustiile cu cele mai nefavorabile condiții atmosferice, acolo unde Sfântul Munte întâlnește marea. Exact acolo s‑a nevoit, cândva, și Sfântul Grigorie Palama. El a fost un om harnic, care a avut și multe încercări și a trecut prin multe umilințe. Celălalt Cuvios, Sfântul Nectarie Crețu, a fost cel mai vestit protopsalt al Sfântului Munte, fiind numit și privighetoarea Sfântului Munte Athos. Este cunoscut ca Nectarie Vlahul. Acești doi Părinți împreună cu Părintele Petroniu Tănase reprezintă trei sfinți cuvioși români de la Prodromu. Ne bucurăm că au fost și ei incluși în sinaxarul Bisericii constantinopolitane și al Muntelui Athos și, de aceea, dorim și noi să îi înscriem în calendarul nostru. Slujbele lor au fost deja pregătite de mult timp și trimise la Patriarhia Ecumenică, dimpreună cu icoanele lor, a explicat Părintele Patriarh în cuvântarea sa.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit și despre ceilalți doi cuvioși români aghioriți care s‑au nevoit în secolul trecut și care au fost canonizați de Patriarhia Ecumenică în vara aceasta:

 Aceștia doi sunt sfinți din secolul al 19‑lea. Patriarhia Ecumenică i‑a canonizat mai întâi pe cei care erau cunoscuți de contemporanii din secolul al 20‑lea, Părintele Dionisie Ignat de la Colciu și Părintele Petroniu Tănase. Noi am insistat să fie canonizați și aceștia doi din secolul al 19‑lea, deoarece au avut o viețuire sfântă, deosebită, iar slujba celor patru a fost pregătită în metrica bizantină de unii greci care i‑au cunoscut sau i‑au admirat, iar acele texte au fost apoi traduse în limba română și au fost trimise membrilor Comisiei liturgice, care au făcut mici observații, după care au fost definitivate și trimise pentru aprobarea Sfântului Sinod. Ele vor fi publicate și oferite spre înștiințare eparhiilor, urmând a fi dăruite și Schitului Prodromu, și Chiliei „Sfântul Gheorghe” de la Colciu. Aici se află deja o delegație de monahi români aghioriți, precum și câțiva greci veniți din Sfântul Munte Athos, fiindcă s‑au pregătit pentru Părintele Dionisie Vatopedinul de la Colciu și pentru Părintele Petroniu de la Prodromu câte o raclă de argint cu scene aurite. Ambele vor fi sfințite după sfințirea picturii Catedralei Naționale și oferite simbolic Patriarhului Ecumenic, iar apoi acesta le va oferi celor două lăcașuri de cult din Muntele Athos în care viețuiesc călugării români.

În continuare, Preafericirea Sa i-a oferit prilejul părintelui arhid. Alexandru Bordea, consilier patriarhal, să prezinte referatul informativ al Cancelariei Sfântului Sinod privind aspectele organizatorice și administrative ale desfășurării slujbei de sfințire a picturii Catedralei Naționale.