Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan cinstiți la Mănăstirea Sihăstria Putnei

În data de 16 mai 2021, în a treia duminică după Paști, numită și Duminica Mironosițelor, de sărbătoarea Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, au fost prezenți în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Sihăstria Putnei.

Cei doi ierarhi au liturghisit în biserica mare a mănăstirii, alături de un sobor de preoți și diaconi, în prezența credincioșilor care au venit în număr mare, pentru a se ruga Sfinților Sila, Pasie și Natan, cuvioși care s-au nevoit în veacul al XVIII-lea în Sihăstria Putnei. Din sobor a făcut parte și părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și stareț al Mănăstirii Putna.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corul Psaltic „Sfântul Inochentie de la Probota”, dirijat de părintele Constantin Dan Magdalena.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea Evangheliei, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul a vorbit despre emoția mironosițelor și despre pregătirea pentru înviere a tuturor credincioșilor: „Femeile mironosițe, ca și apostolii, au cunoscut durerea și nepriceperea, dar merg la mormânt să aducă prinos de recunoștință și să împlinească cele ce erau de trebuință cu trupul Celui pe care Îl iubeau. Și vedem că ele însele nu au spus nimănui, pentru că se temeau. De ce se temeau? Că ar putea să nu fie crezute. Apostolii înșiși, când au auzit cuvintele femeilor, au crezut că acele cuvinte sunt o închipuire, o minciună. Se temeau să spună altcuiva, dar au spus apostolilor. De aceea ne salutăm în zilele noastre purtând și noi uimirea și dragul pe care l-au avut atunci cei ce au văzut acest semn: Hristos a înviat! Duminică de duminică și toate aceste zile suntem chemați să punem la inimă minunea învierii pentru că pentru aceasta trăim. (...) Viața noastră este o pregătire și o așteptare în care mă pregătesc pentru această mare întâlnire, învierea mea, învierea fiecărui om.”

În cele ce au urmat, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul le-a vorbit celor prezenți despre  cei trei cuvioși cinstiți în această zi, Sfinții Sila, Paisie și Natan. „De patru ani de zile îi cinstim în Sfânta Biserică, dar părinții acestei mănăstiri din 1990, când au descoperit moaștele lor făcătoare de minuni. Au primit har și i-au cinstit și nu s-au îndoit nicio clipă de sfințenia lor, s-au bucurat. (...) Sfinții Sila, Paisie și Natan au binecuvântat acest pământ cu viața lor poate neștiută atunci. Neștiută de oameni, dar știută de Dumnezeu. (...) Sfântul Iacob Putneanul, cel pe care l-am prăznuit ieri, a slujit împreună cu ei în vremuri grele, vremuri de durere, când Imperiul austro-ungar punea presiuni mari asupra copiilor, asupra bătrânilor, în privința vorbirii limbii, în privința asumării identității naționale. (...) Moaștele lor mărturisesc că au plăcut lui Dumnezeu și că la măsura noastră suntem chemați și noi să îi mulțumim lui Dumnezeu, pentru darul vieții, pentru semnul învierii, pentru sfinții pe care îi prăznuim și ne dau putere să mergem mai departe în ciuda tuturor greutăților și confuziilor din această lume.”

În încheiere, ierarhul a făcut referire și la faptul că aceste două zile, de 15 și 16 mai, sunt dedicate sfinților putneni, amintind aspecte importante din activitatea Sfântului Ierarh Iacob Putneanul și subliniind că Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan au binecuvântat acest loc: „Cei trei sfinți pe care îi prăznuim astăzi au lăsat acestei mănăstiri o moștenire de dăruire, o moștenire de bucurie.”

Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a dat citire mesajului din Duminica Mironosițelor al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Femeile mironosițe - lumini pentru viața femeilor creștine în Biserică și societate”.

Părintele arhimandrit Nectarie Clinci, starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei, a adus mulțumire Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru că a dat binecuvântarea sărbătoririi hramului în prezența a doi arhierei și le-a mulțumit ierarhilor, Preasfințitului Părinte Nichifor Botoșăneanul și Preasfințitului Damaschin Dorneanul, pentru participarea la sărbătoarea hramului și pentru împreuna-rugăciune.

Gândul de mulțumire s-a îndreptat și către soborul care a slujit în cadrul Sfintei Liturghii, către credincioșii care au venit cu toată dragostea să îi cinstească pe sfinții ocrotitori ai lăcașului de cult, precum și către obștea monahală, fără de care mănăstirea nu ar cunoaște o activitate atât de roditoare. Părintele stareț i-a dăruit Preasfințitului Nichifor Botoșăneanul o icoană deosebită cu Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan, ocrotitorii Mănăstirii Sihăstria Putnei.

Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan

Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan au făcut parte din familia duhovnicească a viețuitorilor putneni din veacul al XVIII-lea. Alături de Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, ei au fost canonizați de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 6–7 iunie 2016. Proclamarea canonizării lor a avut loc în 14 mai 2017 la Mănăstirea Putna, în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

 

Sfântul Cuvios Sila

Cuviosul Sila s-a născut în jurul anului 1697 și a intrat din copilărie în mănăstire, la Schitul Orășeni din Botoșani. După ce părintele duhovnicesc al acestui schit a murit, Cuviosul Sila a venit la Sihăstria Putnei, în jurul vârstei de 17 ani.

În 1753, Sfântul Iacob l-a numit stareț al schitului, iar în 1755 l-a trimis în Țara Românească pentru a strânge și de acolo fonduri pentru restaurarea Mănăstirii Putna.

Ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în 1774–1775 a adus profunde schimbări în viața Bisericii prin ruperea oricăror relații cu Moldova și Mitropolia Moldovei. Ca urmare, daniile către schit au încetat.

La 18 mai 1776, Cuviosul Sila, împreună cu viețuitorii Sihăstriei, semnează o scrisoare adresată împăratului Franz Josef în care era înfățișată situația lor materială: „suntem foarte necăjiți și supărați și lipsiți încât nu mai știm ce să ne facem”.

Simțindu-se aproape de momentul trecerii la Domnul, Cuviosul Sila îl alege, la 10 martie 1781, pe Sfântul Natan să rămână, după moartea sa, stareț al Sihăstriei.

În 23 aprilie 1783 și-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos, după o viață în care s-a străduit să slujească întru totul lui Dumnezeu și semenilor.

 

Sfântul Cuvios Paisie

Viața Cuviosului Paisie înainte de a fi viețuitor al Sihăstriei Putnei este cunoscută dintr-o mărturie a sa din 30 mai 1765, pe când era deja viețuitor la Sihăstrie. Sfântul Paisie a fost egumen la Mănăstirea Sfântul Ilie în vremea domniei lui Constantin Cehan Racoviță (1749–1753; 1756–1757), a viețuit apoi la Mănăstirea Râșca, după care a mers la Sihăstria Putnei.

Tradiția spune despre el că era ca un stâlp de foc, sprijinind pe toți cei din jur ca un povățuitor adevărat. De asemenea, se spune despre el că primise de la Hristos, Păstorul cel Bun, darul cel mare al înainte-vederii care, adăugându-se la noianul de virtuți, l-au făcut să fie cunoscut și cinstit de către toți ca un adevărat păstor.

În 16 decembrie 1784, Cuviosul Paisie s-a strămutat cu pace la cele veșnice.

 

Sfântul Cuvios Natan

Cuviosul Natan s-a născut în zona Pașcanilor și a fost multă vreme viețuitor la Mănăstirea Putna, fiind eclesiarhul mănăstirii și purtând numele de Nathanail. Încă de aici avea ascultarea de a spovedi, fiind un iscusit părinte duhovnicesc; la el s-a spovedit și Sfântul Iacob.

În 1754, Sfântul Iacob Putneanul, pe când era mitropolit, l-a chemat la Iași și au alcătuit împreună pomelnicul mitropoliților Moldovei. Mai târziu va alcătui și pomelnicele altor mănăstiri și biserici și va scrie mai multe manuscrise, traduceri din slavonă.

După ce Sfântul Iacob și-a dat demisia și a revenit la Putna, dornic de mai multă liniște și rugăciune, cu binecuvântarea acestuia, părintele Nathanail a mers să viețuiască la Sihăstria Putnei, unde va lua schima mare și numele de Natan.

În 11 mai 1778, l-a tuns pe Sfântul Iacob în schima mare la Sihăstria Putnei.

Sfântul Natan a fost stareț al Sihăstriei după moartea Cuviosului Sila. Și el a încercat să găsească soluții pentru supraviețuirea așezământului. În anii 1782–1783, a scris o serie de scrisori pentru a cere sprijin material.

După ce Dumnezeu l-a încercat cu o grea suferință trupească, Cuviosul Natan a trecut la cele veșnice în 26 decembrie 1784.

În 26 august 1786, schitul Sihăstria Putnei a fost închis de către Imperiul Habsburgic, în cadrul închiderii tuturor schiturilor și a majorității mănăstirilor din Bucovina.

În 24 aprilie 1990, părinții Mănăstirii Putna au început refacerea schitului de la Sihăstria Putnei, după ce acesta fusese închis pentru mai bine de 200 de ani. În această zi au fost găsite sfintele moaște ale Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan.

 

Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro

De la același autor

Ultimele din categorie