Duminică, 15 februarie, în prezența a sute de credincioși, Mitropolitul Macarie de Kenya, însoțit de PS Neofit, episcop de Nitria, recent hirotonit la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, și un sobor de treizeci de preoți, a participat la sfințirea primei biserici ortodoxe din Africa purtând hramul Sfântului Gherman din Alaska.

Noua biserică se află într-un sat din regiunea Nandi, fiind situată în apropierea unui liceu ortodox. La sljbă a participat și unul dintre ctitorii bisericii, un preot profesor din Alaska, care a și dăruit parohiei o icoană a Sfântului Gherman, cu un fragment din moaștele acestuia.

Sfântul Gherman de Alaska, numit adesea și Sfântul Herman de Alaska, a viețuit între anii 1756-1837, fiind renumit pentru misiunea lui de a împământeni credința ortodoxă în Alaska.

Nu se cunoaşte nici locul anume unde s-a născut, nici numele său de dinainte de a se călugări. Se pare că părinţii săi erau neguţători, dându-i o educaţie oarecum mai avansată, îndeajuns pentru a putea citi Noul Testament şi Vieţile Sfinţilor. La vârsta de şaisprezece ani a intrat în mănăstirea Sfântului Serghie – Sfânta Treime, însă nu a vieţuit la mănăstirea propriu-zisă, ci într-unul din metocurile ei izolate, din apropierea golfului Finlandei, unde era netulburat în lucrarea sa duhovnicească.

În anul 1793, alături de un grup de alți opt călugari misionari va pleca spre Insulele Aleutine. Grupul de misionari si-a fixat sediul pe Insula Kodiak, însă sfântul a ales să meargă mai departe, până pe Insula Spruce - Insula Pinului,  loc pe care îl va numi „Noul Valaam”. Sfântul îl purta în tot timpul pe Dumnezeu în inima lui, astfel că nimic dintre cele întâlnite în acest loc pustiu nu l-a infricoșat: nici pustiul, nici sălbăticia, nici orice alte lipsuri sau nevoi. Vara locuia într-un bordei, în vreme ce iarna se adăpostea într-o chilie improvizată extrem de modestă. Nu după mult timp, lângă chilia lui va fi ridicată o capelă de rugăciune și o casă de oaspeți, apoi o școală pentru cei din apropiere. Sfântul Gherman de Alaska este numit și „Apostolul Alaskăi”, datorită misiunii de încreștinare a băștinașilor din regiune. Prin multa rugăciune urcată la Ceruri, prin toate sfaturile pe care le dădea cu mare dragoste duhovnicească tuturor celor ce veneau la el, prin cuvintele de mângaiere, sfântul a ajuns să fie mult iubit de oameni.

În cuvântul de învățătură, rostit la finalul slujbei, ÎPS Macarie a evocat câteva dintre momentele importante din viața Sfântului Gherman: „Din viața sfântului se povestește că odată, cineva l-a întrebat: «Părinte Gherman, cum trăiești de unul singur în pădure? Nu te simți niciodată însingurat?» La acestea, sfântul a răspuns, zicând: «Nu, nu sunt singur, Dumnezeu este aici, și pretutindenea. Îngerii Săi sunt aici. Este cu putință să fii singur, cu ei alături? Nu este mai bine să fii în tovărășia lor decât în cea a oamenilor? »”

Plecând de la aceste cuvinte ale Sfântului Gherman din Alaska, ÎPS Macarie a ținut să sublinieze faptul că Hristos este mereu prezent în viața fiecăruia dintre noi, veghind cu dragoste pașii și viața tuturor. Prin urmare, nimeni, indiferent de câte dificultăți, probleme, privațiuni sau suferințe ar avea de înfruntat, nu trebuie să se simtă niciodată singur. Hristos este cu noi. Hristos este în noi, și în chip special prin participarea noastră la Sfânta Liturghie, Taina Tainelor, centrul vieţii noastre duhovniceşti.