Evenimentul academic şi-a propus să aducă în actualitate învăţăturile Sfântului Ioan Gură de Aur despre valoarea educaţiei creştine în formarea duhovnicească, socială şi intelectuală a tinerilor.

Sesiunea festivă de inaugurare a lucrărilor acestui simpozion, moderată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal,  a cuprins mesaje de felicitare şi încurajare pentru participanţi şi invitaţi, din partea unor instituţii fundamentale ale statului român. Astfel, academicianul Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, a spus că instituţia pe care o conduce recunoaşte legătura strânsă între cultură şi cult, între educaţia religioasă şi formarea intelectuală şi profesională. „În cei 149 de ani de existenţă, Academia Română a conlucrat strâns cu Biserica. Am fost legaţi prin cele mai importante lucruri pe care le are naţiunea română, prin credinţă, limbă şi unitatea noastră, şi reprezentanţi de seamă ai Bisericii s-au numărat printre membrii de onoare ai Academiei. În acelaşi timp, Academia acordă o atenţie deosebită familiei şi şcolii. Unul dintre programele fundamentale interdisciplinare în strategia pe care o elaborează Academia îl reprezintă şcoala şi educaţia. Numai din familii solide, unite şi cu dragoste de Biserică şi de ţară au putut să iasă mari oameni de cultură şi de ştiinţă. Printre aceştia se numără şi mari oameni ai şcolii româneşti, cum au fost: Spiru Haret, Titu Maiorescu, Constantin Angelescu şi alţii, care au ştiut să îmbine în chip armonios respectul pentru credinţă cu dragostea pentru ştiinţă şi carte“, a spus preşedintele Academiei Române. În continuare, Victor Opaschi, secretarul de stat pentru culte din Guvernul României,  a spus că Sfântul Ioan Gură de Aur nu se adresează numai copiilor şi tinerilor atunci când vorbeşte de educaţia creştină, ci vizează şi pe adulţi într-un proces de formare continuă. „Aş vrea să evoc pe scurt doar câteva lucruri care captivează când te întâlneşti cu scrierile Sfântului Ioan. Mai întâi el este un pedagog care reflectează mereu, atent, la semnele şi nevoile vremii, la rostul şi la rosturile educaţiei. Apoi, odată ce recunoaşte şi explică aceste scopuri, şi anume trecerea de la sistemul de educaţie păgân la educaţia creştină, propune implicit reformarea sistemului de educaţie al vremii sale pentru a răspunde la aceste noi cerinţe. El este aşadar un reformator cu disponibilitate pentru inovare. Înţelege că educaţia este un sistem pe mai multe niveluri întreţesute care nu poate fi delegat unei singure entităţi şi care nu poate funcţiona fără cooperarea mai multor instituţii sociale: familia, sistemul de educaţie, Biserica şi statul ca garant al legii“, a spus Victor Opaschi.

De asemenea,  Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, a spus că educaţia religioasă este o componentă în formarea socială a poporului român şi a sistemului nostru de valori. „Susţinătorii educaţiei religioase realizate prin intermediul predării religiei în şcoli argumentează că opiniile, credinţele şi convingerile religioase au contribuit şi contribuie decisiv din punct de vedere istoric la socializarea comportamentului şi a moralităţii oamenilor. Mai mult, predarea religiei este importantă pentru motivarea şi încurajarea morală a copiilor de a se dezvolta, pentru a deveni adulţi responsabili, împliniţi social, spiritual şi cultural. Ceea ce întăreşte şi face deosebit de apt acest argument din urmă este desluşirea legăturii intrinsece dintre cult şi cultură în devenirea spirituală a unui popor care se împlineşte şi se desăvârşeşte şi pe calea educaţiei şcolare religioase“, a spus rectorul Universităţii din Bucureşti.

Mesajul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu, a fost transmis de consilierul ministerial Romeo Moşoiu: „Abordarea tematică a educaţiei este o necesitate a spaţiului actual de comunicare în acest domeniu. În ceea ce priveşte educaţia religioasă, prezenţa acesteia în şcoală este susţinută nu doar de perspectiva pedagogică teoretică, ci şi din considerente practice. Trăim într-o societate tot mai pragmatică, tot mai desacralizată. În această societate a unui etern aici şi acum, fără orizont, fără viitor, ancorată în consumarea momentului prezent, individul este invitat să fie tot mai liber, să îşi trăiască spiritualitatea fără un fundament de cunoaştere şi fără oportunităţi de învăţare“. Referatele susţinute în prima zi s-au încadrat în trei categorii: rolul educaţional al familiei în societatea contemporană; importanţa educaţiei religioase în şcoală, pentru societatea contemporană; educaţia în viaţa şi misiunea Bisericii. Dintre vorbitorii din prima zi, îi amintim pe: sociologul Ilie Bădescu, Institutul de Sociologie al Academiei Române; părintele profesor Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, Liana Stanciu, preşedintele Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie; profesorul Constantin Cucoş, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la Iaşi,  Adrian Lemeni, consilier patriarhal şi conferenţiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, precum şi alţii. Pe parcursul discuţiilor, intervenţii importante au fost făcute de părintele profesor Vasile Răducă de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Capitală şi de părintele conf. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu. Astăzi se desfăşoară ultimele sesiuni ale simpozionului naţional de pedagogie creştină. Evenimentul este organizat de Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti.

*****

Lumina educaţiei, promovată în cooperarea dintre Biserică, Familie şi Şcoală

Cuvânt rostit la Simpozionul Naţional de Pedagogie Creştină Repere ale educaţiei creştine în teologia Sfântului Ioan Gură de Aur, actualizate în relaţia Biserică-Familie-Şcoală din contextul contemporan, Bucureşti, 27-30 aprilie 2015.

În cadrul evenimentelor academice realizate în contextul Anului omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi şi al Anului comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete, Patriarhia Română, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul  a Universităţii din Bucureşti şi cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, organizează Simpozionul Naţional de Pedagogie Creştină, intitulat Repere ale educaţiei creştine în teologia Sfântului Ioan Gură de Aur, actualizate în relaţia Biserică-Familie-Şcoală din contextul contemporan. Tema acestui simpozion este deopotrivă relevantă şi actuală pentru viaţa Bisericii, a Familiei şi a Şcolii din societatea românească de astăzi.

În contextul Deciziei nr. 669 din 12 noiembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, al înscrierii elevilor pentru ora de religie, al procesului legislativ din Parlament, corelativ deciziei Curţii Constituţionale, al dezbaterilor referitoare la educaţia religioasă în şcoli, s-au constatat importanţa şi necesitatea intensificării cooperării dintre Familie, Şcoală şi Biserică în domeniul educaţiei, în general, şi al educaţiei religioase, în mod special, cu valorificarea responsabilităţilor specifice ale acestor trei instituţii majore.

În acest sens, apreciem în mod deosebit implicarea remarcabilă a părinţilor pentru înscrierea elevilor la ora de religie. De asemenea, evidenţiem organizarea părinţilor în Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie (APOR) cu scopul susţinerii şi promovării unei educaţii integrale, edificatoare pentru viaţă, care valorifică specificul educaţiei religioase.

Părinţii au înţeles necesitatea intensificării cooperării dintre Familie, Şcoală şi Biserică, astfel încât educaţia religioasă primită acasă să fie susţinută în mod complementar prin educaţia copiilor şi a tinerilor în viaţa Bisericii şi a Şcolii. În această perspectivă, poate fi valorificat şi materializat cadrul oferit de parteneriatul dintre parohie şi şcoală. Scopul parteneriatului este ajutorarea elevilor din familii defavorizate, dar şi colaborarea pentru îmbunătăţirea orei de religie, precum şi a desfăşurării de activităţi extraşcolare şi extracurriculare comune.

Simpozionul Naţional de Pedagogie Creştină, intitulat Repere ale educaţiei creştine în teologia Sfântului Ioan Gură de Aur, actualizate în relaţia Biserică-Familie-Şcoală din contextul contemporan este structurat pe coordonatele specifice educaţiei în Familie, Şcoală şi Biserică în următoarele trei secţiuni tematice: 1) Rolul educaţional al familiei, asumat şi valorificat în contextul ideologic al societăţii contemporane; 2) Importanţa, actualitatea şi relevanţa educaţiei religioase în şcoală, pentru societatea contemporană; 3) Educaţia - realitate constantă şi dinamică în viaţa şi misiunea Bisericii.

Sfântul Ioan Gură de Aur este un mare Părinte al Bisericii, care a subliniat importanţa fundamentală a educaţiei creştine a copiilor şi a tinerilor, astfel încât gândirea sa poate fi valorificată în relaţia Biserică-Familie-Şcoală din contextul contemporan. Sfântul Ioan Gură de Aur, în repetate rânduri, a insistat asupra responsabilităţii părinţilor de a le oferi copiilor o educaţie încă din fragedă pruncie, spre a-i pregăti nu doar pentru împlinirea vocaţiei lor în această viaţă pământească, ci mai ales pentru a-i orienta către Împărăţia lui Dumnezeu, spre dobândirea mântuirii şi a vieţii veşnice.

Valoarea educaţiei, atât în Familie, cât şi în Biserică şi în Şcoală, are o relevanţă pentru istorie, şi chiar pentru veşnicie, în măsura în care ea este cultivată cu deschidere spre dobândirea vieţii şi fericirii veşnice în iubirea eternă a lui Dumnezeu. În contextul actual, al unei societăţi informaţionale şi tehnologizate excesiv, există riscul ca educaţia să fie redusă la un proces în care accentul cade aproape exclusiv pe achiziţionarea de informaţii performante, necesare pentru dobândirea unor competenţe şi abilităţi, astfel încât tânărul să fie integrat facil şi sigur într-un sistem de eficienţă practică imediată, dar tot mai impersonal.

Tocmai într-o asemenea situaţie este relevantă valorificarea specificului formativ al educaţiei religioase şi mărturisirea faptului că o educaţie creştină nu poate fi structurată într-un orizont limitat şi efemer, ci în lumina iubirii eterne a lui Hristos, „Care ieri, astăzi şi în veci este acelaşi“ (Evrei 13, 8). În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur îndeamnă, zicând: „Nu voi înceta îndemnându-vă, rugându-vă şi căzându-vă înainte, ca mai întâi de toate celelalte să vă puneţi în bună rânduială copiii. (…) Creşte un atlet pentru Hristos, învaţă-l evlavia din fragedă vârstă. (…) Să sădim şi să antrenăm în copil înţelepciunea, ca să cunoască lucrurile omeneşti, ce este bogăţia, slava, puterea, ca să le dispreţuiască şi să dorească (virtuţile) cele mari. Să-i aducem aminte cuvintele de îndemn: «Copile, numai de Dumnezeu să te temi şi afară de El să nu te temi de altcineva». Frica de Dumnezeu e de ajuns pentru înţelepciune şi pentru a avea în lucrurile omeneşti judecata pe care se cuvine să o avem. Căci culmea înţelepciunii aceasta este: a nu fi pasionat de cele copilăreşti. Să fie educat să socotească drept nimic banii, drept nimic slava omenească, drept nimic puterea, drept nimic moartea. Şi aşa va fi înţelept“1. Adică, va căuta sfinţenia, iubirea de Dumnezeu şi de aproapele.

Având speranţa că referatele şi dezbaterile din cadrul Simpozionului Naţional de Pedagogie Creştină, intitulat Repere ale educaţiei creştine în teologia Sfântului Ioan Gură de Aur, actualizate în relaţia Biserică-Familie-Şcoală din contextul contemporan, vor contribui la intensificarea responsabilităţilor specifice Familiei, Bisericii şi Şcolii în educaţia copiilor şi tinerilor, binecuvântăm pe toţi organizatorii şi participanţii la lucrările acestui simpozion.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Notă:

1 Sfântul Ioan Gurã de Aur, Cuvânt despre educaţia copiilor, Editura Deisis, Sibiu, 2006, pp. 136-137, 171.