Sinaxa monahală cu stareții și starețele din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților – „Rugăciunea în Sfânta Scriptură”

Cea mai cunoscută ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, Mănăstirea Putna, numită și Ierusalimul neamului românesc, a fost astăzi, 4 octombrie 2022, gazda Sinaxei monahale cu stareții și starețele din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

Titlul întâlnirii prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, „Rugăciunea în Sfânta Scriptură”, a fost dat de tematica „Anului omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și a „Anului comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”.

Alături de stareții și starețele din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, la eveniment au fost prezenți: arhimandritul Paraschiv Dabija, vicarul administrativ, arhimandritul Melchisedec Velnic, exarhul mănăstirilor, exarhii zonali, consilieri eparhiali, precum și părinții protoierei.

Întrunirea a debutat prin săvârșirea Sfintei Liturghii în biserica mare a mănăstirii în care se află mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de slujitori, în prezența stareților și starețelor așezămintelor monahale.

În Sala „Mitropolit Iacob Putneanul” a Centrului Cultural al Mănăstirii Putna a urmat desfășurarea lucrărilor sinaxei. După rostirea rugăciunii de început și a apelului nominal a avut loc susținerea a două lucrări referitoare la tema generală a întâlnirii. Studiul monahiei Alexandra Crețu, de la Mănăstirea Dragomirna, „Rugăciunea în Vechiul Testament” a fost prezentat de stavrofora Maria Magdalena Gherghina, stareța așezământului monahal. Referatul a evidențiat numeroase exemple ale rugăciunii în timpul Vechiului Legământ, precum cea a prorocilor, a psalmiștilor, fiind totodată subliniată rugăciunea fără cuvinte și rugăciunea cu râvnă.

„Rugăciunea în Vechiul Testament se țese indisolubil pe relația dintre poporul lui Israel și Dumnezeu și se bazează pe conceptul că Dumnezeu există, aude și răspunde. (…) Rugăciunea în Vechiul Testament se modifică în funcție de stadiul relației omului cu Dumnezeu și mai ales de poziționarea pe care o are omul față de Dumnezeu. De modul în care omul se așază înaintea lui Dumnezeu depinde dacă ceea ce spune sau face devine sau nu o rugăciune. Aici avem deja tipul rugăciunii celui ce se află la începutul drumului său către Dumnezeu. Astfel învățăm de la Părinți că așezarea noastră la rugăciune trebuie să se facă nu cu scopul de a-L vedea pe Dumnezeu, ci de a fi văzuți de către El. Noi ne înfățișăm de fapt lui Dumnezeu, I ne arătăm Lui, așa cum vedem din modelul pe care Vechiul Testament ni-l pune înainte. (…) Omul are o nevoie ontologică de a fi în relație cu Dumnezeu, Care în Vechiul Testament va fi mereu nevăzut, dar relația va fi mereu una personală. Dumnezeu are primul inițiativă, dar de modul în care omul se așază înaintea lui Dumnezeu depinde dacă ceea ce spune sau face devine sau nu o rugăciune.”

Protos. Hrisostom Ciuciu, de la Mănăstirea Putna, a adus în atenție „Rugăciunea în Noul Testament”, abordând teme precum caracteristica esențială a rugăciunii nou-testamentareîndrăzneala eshatologică și începutul rugăciunii.

„Noul Testament vine cu o schimbare, căci Fiul este Cel Care iese în evidență, iar cea a cărei venire este anunțată este de data aceasta Persoana Duhului Sfânt. (…) În Noul Testament Dumnezeu‑Tatăl este nevăzut – dar nu departe – prin prisma faptului că El poate fi văzut doar în Fiul. Cuvântul, Care în Vechiul Testament era înțeles mai mult ca învățătură, având rol de călăuză către voia lui Dumnezeu, devine în Noul Testament, prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, prezența reală a lui Dumnezeu în lume, iar pentru noi Acesta (Cuvântul) ia chipul rugăciunii. Într‑un cuvânt, Noul Testament ni‑L aduce pe Dumnezeu aproape, foarte aproape, prin rugăciune. Rugăciunea este ridicarea, întoarcerea sufletului către Dumnezeu. În Noul Testament rugăciunea nu este o metodă pentru a obține bunăvoința lui Dumnezeu sau lucruri aparținând ordinii materiale. Rugăciunea plonjează întru agonie și exultă întru extaz, fără însă a urmări înălțimea sau profunzimea trăirii; nu extazul sau fericirea personală o țintește ea, ci pe Însuși Dumnezeu.”

În cadrul discuțiilor legate de tema sinaxei, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a subliniat faptul că în drumul spre mântuire la baza rugăciunii trebuie să existe o credința temeinică, asumată. „Materia se convertește în ceea ce este esențial vieții omului prin rugăciune. Dar rugăciunea nu trebuie să fie făcută oricum, trebuie să fie făcută pe fondul credinței și a voinței. Crezi că pot să fac Eu aceasta? Întreba Iisus. Da, Doamne, cred. Ajută necredinței mele. Voiești să te faci sănătos? Da, Doamne, voiesc. Adică, dacă privim rugăciunea, trebuie privită nu îngrădit, ci holistic, în sensul unei gândiri care să rupă jaloanele unei matrice strict rugătoare a rugăciunii.”

Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, i-a încurajat pe reprezentanții cinului monahal să citească din scrierile Sfântului Ioan Scărarul, un bun mistagog în cele ale învățării despre rugăciune.

„Gândul meu este să îi îndemnați pe părinți și pe maici, pe frați și pe surori, să citească în acest an dedicat Rugăciunii de către Sfântul Sinod, Cuvântul 28 din Scara Sfântului Ioan Scărarul. Este un cuvânt bogat, unul dintre cele mai cuprinzătoare, mai extinse cuvinte din Scara Sfântului Ioan, dar care este foarte practic, foarte pragmatic. Un începător, dar și un călugăr cu mulți ani de mănăstire, dacă citește cu luare-aminte și poate de mai multe ori, cuvântul Sfântului Ioan Scărarul despre rugăciune, cred că are un bun început sau bună primenire dacă e după un timp de mănăstire în a învăța cum să se roage. ”

A urmat vizitarea atelierelor de restaurare, pictură și legătorie carte și a expoziției „Durată românească: libertate și conștiință. In memoriam Dan Hăulică”.

În continuare, au fost prezentate propuneri din partea Sectoarelor Centrului Eparhial Suceava și au fost dezbătute probleme de ordin administrativ din viața mănăstirilor și schiturilor din eparhie.

Sectorul Fonduri Externe și Interne, reprezentat de această dată de pr. director Florin Lupu, a adus în atenție posibilitățile de accesare a unor linii de finanțare și a prezentat calendarul estimativ pentru depunerea de proiecte pentru perioada următoare.

Pr. Dan Gheorghiță, consilier la Serviciul Intern de Prevenire și Protecție, le-a vorbit monahilor și monahiilor despre necesitatea respectării legislației în domeniile securității și sănătății în muncă și situațiilor de urgență. Sfinția sa a evidențiat și rolul asigurării bunurilor aparținând unităților de cult, dar și al instruirii personalului monahal care își desfășoară activitatea la unitățile de cult aflate în apropierea pădurilor cu privire la riscurile existente în pădure.

Din partea Sectorului Cultural, condus de pr. Constantin Oprea, a fost recomandată, între altele, implicarea monahilor și monahiilor în scrierea unor articole legate de viața monahală, dar și a câtorva aspecte inedite din istoria mănăstirilor din care fac parte. A fost încurajată, de asemenea, publicarea unor studii sau articole științifice ale unor monahi sau monahii care au susținut lucrări de doctorat, precum și cooptarea lor pentru a colabora la revista Candela. De asemenea, s-a propus ca pe viitor o cât mai mare parte a cinului monahal să se perfecționeze prin cursuri de specialitate sau să urmeze cursurile de licență sau de masterat privind restaurarea de textile și icoane.

Pr. Ștefan Mihalcea, consilier în cadrul Sectorului Media și Comunicare, a recomandat o sporită atenție asupra conținutului materialelor postate pe rețelele de socializare ale unităților de cult, precum și necesitatea obținerii arhiereștii binecuvântări în cazul aparițiilor în mass-media, din proprie inițiativă sau la invitația unui trust de presă.

Sectorul Misiune Pastorală și Actualitate Creștină, reprezentat de pr. consilier Filaret Ruscan, a subliniat faptul că serviciile religioase se pot săvârși în mănăstiri doar cu acordul chiriarhului, iar în parohii numai cu acordul parohului. Totodată, a fost făcut un apel pentru ajutarea parohiilor și mănăstirilor care întâmpină dificultăți pastoral-misionare.

Arhid. Ionuț Isopescu, consilier al Sectorului Educațional-Teologic, a reiterat rugămintea către părinții stareți și maicile starețe de a-i îndemna pe viețuitorii din mănăstirile pe care le păstoresc să se înscrie la cursuri universitare de Licență, Masterat și Doctorat. Totodată, a fost amintită dorința Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, aceea ca personalul monahal din mănăstirile și schiturile din eparhie să aibă acces la studii universitare și la formare intelectuală și academică, pentru ca experiența și cunoștințele lor să fie puse apoi în slujba mănăstirilor în care viețuiesc.

Din partea Sectorului Economic-Financiar, condus de pr. consilier Viorel Ilișoi, a fost transmis, între altele, faptul că schiturile cu personalitate juridică sunt încurajate să pregătească documentația necesară în vederea schimbării statutului administrativ în mănăstire.

Sectorul de Asistență Socială și Medicală, reprezentat de protos. Alexandru Moroșan, a adus în atenția stareților și starețelor necesitatea licențierii serviciilor sociale care funcționează în cadrul mănăstirilor, subliniind faptul că obținerea unei licențe pentru furnizarea de servicii sociale facilitează accesul la forme de finanțare locale, județene, naționale sau europene.

Diaconul Paul Rusu, consilier în cadrul Sectorului Juridic și de Consultanță, a transmis faptul că pentru o bună desfășurare a activității sectorului și pentru o rezolvare cât mai rapidă a problemelor juridice, schiturile și mănăstirile trebuie să trimită în timp util întreaga documentație către Centrul Eparhial.

Recomandări din punct de vedere administrativ au venit și din partea Sectorului Juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, condus de domnul consilier Daniel Ionașcu. Pr. Ionuț Pricop, consilier juridic în cadrul aceluiași sector, le-a vorbit celor prezenți despre importanța inventarierii bunurilor locașurilor de cult.

Întâlnirea a continuat cu prezentarea unor cărți recent apărute la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Volumul Comentariu la Tatăl nostru, scris de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, a fost prezentat de pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier eparhial în carul Sectorului Editură și Tipografie a Centrului Eparhial Suceava.

„În contextul Anului Omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, autor prolific și neobosit ostenitor în domeniul cercetării, publică o lucrare sinteză ce are drept obiect de analiză rugăciunea pe care Mântuitorul Iisus Hristos ne-a oferit-o drept etalon, drept model de adresare Tatălui ceresc. (…) Lucrarea se înscrie în colecția catehismelor semnate de Înaltpreasfinția Sa, colecție căreia i s-a pus început bun la jumătatea anului 2021, odată cu publicarea lucrării Paraclisul Maicii Domnului. O scrisoare de pocăință a sufletului (comentariu). În mod vădit, lucrările care se înscriu în această serie se adresează, prin caracterul compact, omului contemporan, a cărui viață este profund marcată de grabă, de o permanentă goană după agonisirea celor vremelnice”. De asemenea părintele consilier a adus în atenție și cartea arhimandritului Grichentie Natu, „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Trapezuntul”.

Arhim. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a prezentat volumul „Despre dumnezeiescul har”, semnat de arhim. Dosoftei Murariu, trecut la cele veșnice în anul 1990. „În ciuda vieții sale zbuciumate important este că părintele Dosoftei Murariu nu a rămas dezamăgit de nestatornicia lumii, ci a văzut-o ca spațiu în care Dumnezeu lucrează mântuirea oamenilor și pe oameni ca fiind capabili să răspundă chemării de sus și să conlucreze cu harul Duhului Sfânt la mântuirea lor. (…) Cartea vorbește despre lucrarea harului în Sfintele Taine și în nevoința personală – o viziune unitară a acestora, o viziune adevărată în care lucrarea lui Dumnezeu în corpul comunitar al Bisericii nu este pusă în opoziție cu lucrarea Sa cu fiecare om. Biserica naște sfinți prin Duhul Sfânt, sfințenia este viața Bisericii în Duhul Sfânt.”

Pr. Adrian Popa, consilier eparhial, a prezentat o statistică a mănăstirilor în privința colportajului bisericesc și i-a felicitat pe conducătorii unităților de cult care se implică în activitatea misionară a Arhiepiscopiei.

În cadrul evenimentului, stavrofora Mihaela Cozmei, stareța Mănăstirii Sucevița, a primit, din partea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”, întrucât a urmat exemplul oferit de „tânărul înțelepțit de Dumnezeu, care și-a îndeplinit cu devotament slujirea sa și și-a fundamentat credința ortodoxă pe înțelegerea Evangheliei, mărturisind-o curajos semenilor săi prin faptă și cuvânt”.

La final, au luat cuvântul protoiereii celor cinci protopopiate ale eparhiei: Suceava I, Suceava II, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni.

În încheiere, arhim. Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor și gazda acestei sinaxe, a evidențiat o serie de aspecte administrative și a adus mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, părinților consilieri, protopopi și exarhi, precum și tuturor starețelor și stareților prezenți la această întâlnire menită să contribuie la revigorarea și întărirea vieții monahale din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

Fiecare participant a primit în dar câte un exemplar din cele mai recente volume semnate de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, „Izvoare și icoane făcătoare de minuni” și „Rugăciunea Tatăl Nostru – un comentariu pentru omul grăbit”.

 

Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro

De la același autor

Ultimele din categorie