Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

    • Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava
      Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

      Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

    • Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava
      Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

      Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

    • Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava
      Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

      Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

    • Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava
      Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

      Slujbă arhierească la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

În Duminica Ortodoxiei, la Catedrala Arhiepiscopală ”Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, a fost oficiată Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare de către Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, alături de un sobor de preoți și diaconi, dar și de credincioșii prezenți în sfântul locaș.

În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop a dat citire Pastoralei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, document emis anual în Duminica Ortodoxiei. De asemenea, credincioșii aflați în catedrală au fost împărtășiți de către chiriarh. Răspunsurile liturgice au fost oferite de către corul catedralei arhiepiscopale.

”Icoana este o fereastră spre Absolut, care ne descoperă lumea transfigurată, adică lumea celor care se împărtășesc de slava harului dumnezeiesc și totodată ne dezvăluie conținutul acestei transfigurări, adică sfințenia. Reprezentarea sfinților în icoane confirmă credința Bisericii în Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu” se arată în Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Totodată, părintele inspector Arhid. Hrișcă Bogdan Mihai, slujitor al Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou, a adresat un scurt cuvânt: ”Urcăm pe calea Postului Mare, mărturisind în această primă duminică, numită și Duminica Ortodoxiei, dreapta credință, amintind astfel de biruința Ortodoxiei asupra învățăturilor greșite. Așa cum orice erezie este izvorâtă din neascultare și din mândrie, tot așa, orice efort ascetic trebuie să fie fundamentat pe mărturisirea dreptei credințe.”

Construită în perioada anilor 1514-1522, de către fiul lui Ştefan cel Mare si Sfânt, Bogdan al III-lea, şi terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, Mănăstirea ”Sfântul Ioan cel Nou” are două hramuri: Sfântul Mucenic Gheorghe, sărbătorit la 23 aprilie şi Sfântul Mucenic Ioan cel Nou, prăznuit la 24 iunie. Corpul de clădire al mănăstirii s-a înălţat, conform tradiției, pe locul unde a existat cândva o mică biserică de lemn. A fost pictată atât in interior cât şi in exterior, în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş. În biserica mănăstirii se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou. Acestea au fost aduse în 1589, de la fosta catedrală mitropolitană a Moldovei. Ele sunt păstrate într-o raclă din argint şi expuse spre închinare credincioșilor, iar minunile înfăptuite de Sfântul Ioan cel Nou l-au desemnat drept ocrotitorul Moldovei, alături de Sfânta Cuvioasa Parascheva.

Citește despre: