Slujbe arhierești în Iași, de praznicul Înălțării Domnului Hristos

Mănăstirea Galata din municipiul Iași a îmbrăcat în Joia Înălțării veșminte de sărbătoare, cu prilejul hramului așezământului monahal. Sfânta Liturghie în cinstea praznicului împărătesc a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneaul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Tot ieri, ierarhul a binecuvântat un monument închinat eroilor neamului din Primul Război Mondial, restaurat la inițiativa Ateneului Național Iași.

În dimineața sărbătorii Înălțării Domnului Hristos la Cer, PS Nichifor Botoșăneanul a binecuvântat obșea Mănăstirii Galata, săvârșind Dumnezeiasca Liturghie în cinstea hramului sfântului locaș.

În predica Preasfinției Sale, ierarhul a arătat că omul a fost chemat să fie împreună cu Dumnezeu, și că acest dor s-a împlinit odată cu șederea lui Hristos de-a dreapta Tatălui:

Praznicul Înălțării este cunoscut și cinstit în Biserică încă din primele secole creștine. Sunt mărturii scrise din timpul Sfântul Ioan Gură de Aur, din timpul pelerinei Egeria, asupra importanței praznicului. După 40 de zile, adunați fiind pe Muntele Măslinilor Sfinții Apostoli, îl văd pe Domnul în slavă, înălțat la Ceruri, iar îngerii aduc mărturie asupra dumnezeirii lui Hristos, care de la Ceruri s-a pogorât pentru mântuirea neamului omenesc, se înalță și șade de-a dreapta Tatălui, precum mărturisim în Simbolul de Credință în fiecare Liturghie, arătând prin aceasta că firea omenească unită în Domnul Hristos se bucură de cinste și de odihnă. Șederea de-a dreapta Tatălui arată nu atât un act fizic, cât o înțelegere a statorniciei, o înțelegere a chemării din veac a omului de a se împărtăși de slava dumnezeiască, iar în Hristos cel ce stă de-a dreapta Tatălui se împlinește acest dor al lui Dumnezeu și această chemare a omului de a fi în veac împreună cu Dumnezeu. 

La final, după ce maica stareță Valentina Ţugui a mulțumim clericilor și credincioșilor pentru participarea la slujba de hram, cei prezenți au fost binecuvântați de Părintele Episcop-vicar și au fost invitați să se alăture agapei.

Scurt istoric

Înainte de construirea actualei mănăstiri, voievodul Petru Șchiopul al Moldovei a ctitorit o primă mănăstire, denumită „Galata din vale” sau „Galata de jos”. Numele mănăstirii provine de la cartierul Galata din Constantinopol, unde locuiau domnii moldoveni care mergeau la Înalta Poartă pentru a primi firmanul de domnie. Galata este un cuvânt de origine turcească care poate fi tradus în limba română prin cuvântul „poartă”. Această mănăstire a fost construită pe un teren nepotrivit. Din cauză că temelia a fost așezată într-un loc nesigur, zidurile bisericii s-au surpat la scurtă vreme. Cronicarul Nicolae Costin afirmă în letopisețul său că „mănăstirea Galata, ce o zidisă în vale (...) să risipisă”. Ca urmare a dărâmării primei biserici la puțin timp după ridicare, domnitorul Petru Șchiopul a ctitorit o a două biserică pe un deal din apropierea orașului. Lipsind pisania, nu se cunoaște perioada în care s-a construit biserica. Din cronici reiese că zidirea noii biserici (care a primit hramul „Înălțarea Domnului” și a fost cunoscută sub numele de „Galata din deal”) a început în 1583. Pentru ca ctitoriile familiei lui Petru Șchiopul să fie mai bine întreținute, cu acordul Doamnei Maria, Mănăstirea Galata a fost închinată Patriarhiei Ierusalimului la 25 martie 1617. În decembrie 1863, prin Legea secularizării averilor mănăstirești a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirea Galata a fost scoasă de sub tutela Patriarhiei Ierusalimului, iar călugării greci au plecat. Mult timp, Biserica din Galata a fost biserică parohială, aici slujind un preot o dată pe lună. În perioada comunistă, locașul mănăstirii a fost o simplă biserică de mir, aici făcându-se slujbe doar duminica. În anul 1990, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Mănăstirea Galata a fost reînființată, de data aceasta, ca mănăstire de maici.

Tot joi a fost binecuvântat Monumentul eroilor din Primul Război Mondial: „Să învățăm să prețuim țara”

Preasfinția Sa a resfințit ieri, începând cu ora 14.00, Monumentul Eroilor din Bucium, dedicat celor care și-au jertfit viața pentru apărarea neamului și pentru realizarea „României Mari”. La eveniment au mai participat militari și autoritățile locale, iar ceremonia de depunere a coroanelor va fi acompaniată de muzica militară a Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt” Iași și Corul „Marii Uniri” de la Ateneul Național.

Îl rugăm împreună pe Dumnezeu să ocrotească acest popor. Vom putea cel mai bine să-i cinstim. Vom putea cel mai bine să ne îndreptăm rugăciunea noastră către Dumnezeu pentru ei, pentru a ne ierta cele încă poate neîndreptate în viața lor pe pământ, după cu psalmistul grăiește «De cele ascunse ale mele curățește-mă», știind importanța oricărei legături a răului în veșnicie. Înțelegând acest rost al nostru, putem să ne rugăm pentru sufletele lor, putem să continuăm ceea ce ei au început: au dus până la prețul vieții mărturia lor și lupta pentru neam. Suntem chemați ca vii fiind, cu curaj, cu dreaptă înțelegere și cu onestitate să împlinim cele ce sunt de folos pentru copiii, tinerii și bătrânii acestui neam. Să învățăm să prețuim țara, să învățăm să mulțumim pentru cele ce bine le-a așezat Dumnezeu pe acest pământ. Să învățăm să ne bucurăm de pământul îmbelșugat și de curăția pe care am învățat-o. Să ne bucurăm de ceea ce am moștenit, să învățăm că pomenirea eroilor neamului ne responsabilizează să purtăm credința pe care ei au purtat-o când au apărat acest pământ, și să o ducem mai departe, a afirmat Preasfinția Sa în cuvântul de binecuvântare rostit la finalul slujbei.

Monumentul Eroilor din Bucium a fost ridicat în anul 1921 la inițiativa generalului Dumitru Gherculescu din cadrul Corpului IV Armată, și a fost inaugurat pe 15 septembrie 1922. În vremea Marelui Război, generalul Dumitru Gherculescu a luptat pe frontul de la Oituz în fruntea Regimentului de Vânători, fiind decorat pentru curajul său cu ordinul „Mihai Viteazul”.

Fondurile necesare realizării acestuia au fost colectate prin donații, la care au contribuit atât oameni de cultură și politicieni, cât și săteni din Bucium, pe vremea când localitatea nu făcea parte din Iași. Monumentul este alcătuit dintr-un vultur din bronz amplasat pe un soclu de piatră, simbol al vitejiei, al identității naționale și al suveranității. Macheta a fost realizată de artistul Ion Mateescu, fratele vitreg al poetului George Topîrceanu, cel care a sculptat busturile lui Mihai Eminescu, Barbu Delavrancea și Costache Negruzzi din Grădina Copou. Monumentul Eroilor din Bucium este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la nr. 1544. Acesta a fost renovat la inițiativa Ateneului Național din Iași.

De la același autor

Ultimele din categorie