Spiridon Vangheli şi Guguţă au trecut Prutul
Lansarea oficială a cărţii “Isprăvile lui Guguţă” a avut loc sâmbătă, la Palatul Copiilor din Iaşi. Evenimentul a deschis Festivalul de Carte pentru Copii şi Adolescenţi, secţiune a Festivalului Internaţional al Educaţiei (FIE) 2013, ce se desfăşoară în capitala Moldovei în perioada 14-23 iunie.
După o viaţă întreagă de aşteptare, cunoscutul scriitor basarabean Spiridon Vangheli, creatorul nu mai puţin celebrului Guguţă, personaj care ne-a colorat copilăria din desenele animate difuzate, în anii '80, de postul public moldovenesc, a ajuns şi în România. Cartea sa de căpătâi, “Isprăvile lui Guguţă”, a fost tipărită și la Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Teofan. Este, aşa cum însuşi autorul a mărturisit, “una dintre cele mai frumoase ediţii din toate cele 75”, câte au văzut lumina tiparului, dar şi o apariţie editorială în premieră în România.
La 81 de ani, Spiridon Vangheli a reuşit să-l aducă pe Guguţă în patria mamă, după ce isprăvile lui au ajuns să stârnească imaginaţia copiilor din peste 80 de ţări. “Aici, mă simt ca într-o cetate. Mă apără Carpaţii, mă apăraţi dumneavoastră, mă apără natura, mă apără bisericile din Iaşi. Îmi rămâneţi în suflet, îmi sunteţi dragi. Vă văd zâmbind atât de frumos; mi-e dor de acest zâmbet. Noi, la Chişinău, suntem un pic mai trişti. Noroc că ne sunteţi dumneavoastră aproape”, a apreciat, cu sinceritate, Spiridon Vangheli.
Lansarea oficială a cărţii “Isprăvile lui Guguţă”, a avut loc sâmbătă, la Palatul Copiilor din Iaşi. Evenimentul a deschis Festivalul de Carte pentru Copii şi Adolescenţi FIE. Gazda manifestării a fost scriitorul Liviu Antonesei, preşedintele acestui festival.
Din Moldova de peste Prut Guguţă a venit însoţit de academicianul Mihai Cimpoi şi de Claudia Balaban, directorul Bibliotecii pentru Copii “Ion Creangă” din Chişinău. “Am spus unui ziarist că literatura românească pentru copii se scrie la Chişinău şi cred că am dreptate şi că vă veţi convinge citind şi această carte”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi.
De asemenea, un invitat special al FIE, lordul David Trimble, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1998), precum şi o serie de personalităţi ale vieţii culturale ieşene au fost alături de autor: scriitorul Ion Holban, pr. Constantin Sturzu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor şi prof. Camelia Gavrilă, inspector general al Ispectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi. “Spiridon Vangheli este un sacerdot, pentru că a făcut din masa de scris un altar de jertfă. Şi-a jertfit talentul şi l-a prefăcut în aceste minunate cărţi. Astăzi, când există ispita de a ne lipi ochii de ecranul calculatorului, ne pune o carte în faţă, care ne lasă apoi ochii minţii să lucreze şi ne ajută să mergem în alte şi alte lumi, prin care ne poartă Guguţă”, a apreciat, în cadrul evenimentului, părintele Constantin Sturzu.
Lansarea şi sesiunea de autografe au fost urmate de un moment artistic pregătit special în onoarea oaspetelui Guguţă. Zeci de copii au ascultat istorioara “Telegrame în pădure”, în interpretarea elevului Cezar Enache, şi au urmărit câteva scenete din cartea “Isprăvile lui Guguţă”, susţinute de elevii clasei a II-a C de la Şcoala “B.P. Hasdeu” din Iaşi. Finalul spectacolului a aparţinut formaţiei de mandoline “Izvoraşul” din Tazlău - Neamţ, cu o suită de melodii pe versurile lui Spiridon Vangheli.
Un “Ion Creangă” de peste Prut
Asaltat în permanenţă de copiii veniţi în număr mare, alături de părinţi, să-l cunoască în sfârşit pe “tatăl lui Guguţă”, Spiridon Vangheli a transformat momentul lansării într-unul de o încărcătură emoţională intensă. Simplu şi sincer, ludic şi hăruit spre a bucura, candid şi cu un umor atât de natural, scriitorul a fermecat publicul . Şi a dovedit că pe bună dreptate i se spune “Creangă” al Basarabiei. “Ca să-l aduc acum pe Guguţă în mijlocul vostru, trebuie să vă spun un mic fragment din carte: Când l-au primit pe Guguţă în clasa I, de bucurie el a măturat drumul de-acasă până la şcoală, cântând: “Mă duc, mă duc la şcoală/ Portiţă tu rămâi/. Căciula o să umble/ Şi ea în clasa I./Papucii vor la şcoală/ Că nu sunt mititei/, Papucii mei, papucii/ Vor fi şcolari şi ei“.
În ziua venirii la Iaşi, pe 14 iunie, “tatăl lui Guguţă” a aniversat 81 de ani. O viaţă dedicată scrisului, limbii române, în care a crezut cu toată fiinţa lui, şi, mai ales, universului miraculos al copilăriei. Acesta a fost, de altfel, singurul spaţiu cu adevărat liber în care a putut evada în crunţii ani de opresiune sovietică. Astăzi, tot ei, copiii, fidelii lui prieteni, sunt cea mai de preţ recompensă a vieţii. Nimic nu-l bucură mai mult; nici decoraţiile, nici distincţiile, nici premiile ce i-au răsplătit talentul şi râvna în muncă. “Dacă mă bucură ceva cu adevărat, aceştia sunt copiii, prietenii mei care-mi scriu scrisori. Nu demult am primit o scrisoare de la un băieţel de clasa a II-a. Şi-mi scria el aşa: “Dacă mata l-ai pierdut pe Guguţă, l-am găsit eu. El e în satul nostru, Ruseştii Noi. Eu nu ştiu dacă-i acela adevărat sau nu-i acela. L-am întrebat : ”Măi, tu eşti al lui Vangheli?”. Iar el a spus : “Eu îs al tatei”. Vino, domnu' Vangheli, să ne clarificăm””, a povestit, cu mult umor, autorul.
Guguţă, copilul etern
Guguţă va rămâne cu siguranţă, în istoria literaturii pentru copii, un personaj fabulos. Un aventurier tenace, liber cu adevărat, mărinimos, sincer, un copil etern zămislit pentru copilul care dăinuie în fiecare dintre noi. Harul lui Spiridon Vangheli, de a-l întruchipa atât de simplu şi de natural, de a-l aduce atât de aproape de lumea în care trăim, îl face nemuritor. “Două dintre cărţile lui Spiridon Vangheli au fost traduse în aproape 40 de limbi, în peste 80 de ţări. Nu ştiu câţi scriitori de limbă română au această răspândire în lume”, a subliniat Liviu Antonesei
Numele scriitorului este cunoscut pe întreg mapamondul, graţie cărţilor sale pentru copii. “Isprăvile lui Guguţă”, “Guguţă-căpitan de corabie”, “Steaua lui Ciuboţel”, “Băieţelul din coliba albastră”, “Guguţă şi prietenii săi” sunt doar câteva titluri din vasta sa operă. Neobosit, nu doar a scris, ci a şitradus din poezia şi proza universală pentru copii. Este coautor, alături de regretatul Grigore Vieru, al unui extrem de valoros Abecedar. Opera sa a fost tradusă în peste 40 de limbi ale lumii şi a apărut în 80 de ţări.
De-a lungul unei vieţi întregi închinate scrisului, Spiridon Vangheli a fost distins cu Diploma Internaţională de Onoare „Andersen”, cu Premiul de Stat al RSSM, Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romania, cu titlul de maestru al artei şi cu cel de scriitor al poporului.
2013 a fost declarat de către Parlamentul Republicii Moldova “ Anul Spiridon Vangheli”, în semn de recunoaştere a prodigioasei sale opera
Distins în cadrul Galei FIE Iaşi 2013 pentru educaţie în limba română
Pe 14 iunie, în cadrul Galei FIE, desfăşurată la Teatrul Naţional din Iaşi, board-ul festivalului i-a acordat Diploma de excelenţă pentru educaţie în limba română. O distincţie ce răsplăteşte eforturile de promovare a limbii române şi munca asiduă pe tărâmul literaturii pentru copii al acestui fabulos autor. Laudatio a fost prezentat de primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, iar diploma i-a fost înmânată de IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. “Îi mulţumim domnului Spiridon că, după ce l-a alcătuit pe Guguţă din suflet de copil român din Basarabia, după ce l-a plimbat pe atâtea continente, în sfârşit l-a adus şi la Iaşi. S-a oprit în ograda Mitropoliei şi l-a lăsat acolo, ca moştenire pentru cei din ţară. Să rămână Guguţă aşa cum îl descrie Spiridon Vangheli, adică liber, spontan, plin de bucurie, necomplicat, şi să-l multiplicăm în cât mai multe inimi de copii mici sau de minţi de adulţi”, a spus IPS Teofan.
Modest şi necomplicat, aşa cum l-a făurit şi pe Guguţă, Spiridon Vangheli a făcut să vibreze Sala Mare a Naţionalului ieşean, cu un discurs pornit direct din inimă. O inimă în care-a încăput toată durerea şi obida unui neam oropsit de istorie: “Dragi ieşeni, mă simt aproape ca într-o poveste, în liniştea şi atmosfera binefăcătoare de la dumneavoastră. Vă mulţumesc din suflet pentru aprecierea muncii mele de-o viaţă. Mulţumesc Mitropolitului Moldovei şi-al Bucovinei, IPS Teofan, că l-a binecuvântat pe Guguţă să treacă Prutul şi să pună şi el umărul la cauza sfântă a noastră: Unirea Basarabiei cu patria mamă, România!”.