Încă de ieri, pe rețelele de socializare, unii internauți au încercat să explice în comentarii această titultură afirmând că ea vine de la numele Mănăstirii Bogdana din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care este una reprezentativă pentru nordul județului Suceava și destul de apropiată (aflată la doar 35 km) de Mănăstirea Sihăstria Putnei. Explicația este, într-adevăr, parțial adevărată, asta deoarece titulatura nu vine de la numele așezământului, în sine, ci de la ctitorul său, primul domnitor al Moldovei, Bogdan I. Acesta, între anii 1359-1365, a ctitorit la Rădăuţi biserica ocrotită de Sfântul Ierarh Nicolae și transformată ulterior în mănăstire, locul în care a fost înmormîntat și care îi poartă numele – Bogdana, adică a lui Bogdan.

„Numele pe care noi am considerat că ar fi potrivit este cel pe care l-a purtat Preasfințitul Atanasie de Bogdania. Câteva secole de-a rândul, Moldova era cunoscută sub numele de „Bogdania”, după ce au fost aduse moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava și s-a confirmat credința ortodoxă, în Moldova, atunci grecii au avut o anumită siguranță că Moldova rămâne ortodoxă, deoarece s-au făcut încercări de prozelitism din partea regilor Ungarii și din partea regilor Poloniei. Este foarte important să reținem titlul acesta istoric, de „Bogdania”, care e în arhivele Patriarhiei Eumenice”, a explicat Părintele Patriarh Daniel miercuri seară, 5 februarie, în cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod.

Demn de amintit este faptul că, în Evul Mediu, Moldova era împărțită în Țara de Sus și Țara de Jos. Țara de Jos cuprindea, printre altele, și vechea Basarabie (cunoscută mai târziu ca Bugeacul turcesc), un teritoriu care aparținuse inițial Munteniei. Numele său provine de la Țara Românească, care, în primele mențiuni istorice, era numită Basarabia, după familia domnitoare a Basarabilor. În mod similar, Moldova a fost cunoscută sub numele de Bogdania, după voievodul maramureșean Bogdan I, cel care i-a proclamat independența față de Regatul Ungar. De-a lungul timpului, Moldova a fost cunoscută și sub alte denumiri, precum Valahia Mică sau Rusovlahia, iar mai târziu, otomanii, conform unui obicei propriu, au numit țara Bogdania (Kara-bogdan) și pe locuitori bogdani, în amintirea primului său voievod. 

O informație mai puțin cunoscută este accea că, în traducere din limba turcă, „Kara-bogdan” ar însemna „Bogdania neagră”. De ce neagră? Cronicile explică acest epitet prin pădurile de nepătruns ale Moldovei medievale. Regiunea era acoperită de codri întunecați și deși, care ofereau nu doar un peisaj misterios, ci și un avantaj strategic pentru domnii moldoveni în luptele cu otomanii.Pentru turci, pădurile dense și întunecate reprezentau un teren ostil, greu de străbătut și periculos, ceea ce justifică această denumire.