Trei ferestre sunt deschise pe cer pentru omul duhovnicesc: prin cea dintâi priveşte raţiunea cu credinţa, prin a doua priveşte inima cu nădejdea, iar prin a treia priveşte sufletul cu dragostea. Cine priveşte cerul numai printr-o fereastră vede numai a treia parte a cerului. Cine priveşte cerul prin toate cele trei ferestre îl vede întreg.

Sfânta Varvara a făcut trei ferestruici în fortăreaţa în care fusese închisă de tatăl ei păgân, vrând să arate credinţa sa în Sfânta Treime. Pentru a vedea dumnezeiasca Treime în unitate, este nevoie de a se înţelege pe sine însuşi, ca treime în unitate.

Deoarece numai treimea poate vedea Treimea.

(Sfântul Nicolae Velimirovici – Învăţături despre bine şi rău, Editura Sophia, Bucureşti, 2006, p. 200)