Pentru cititorul avizat de Istoria Bisericii Ortodoxe Române, numele Părintelui Arhimandrit Benedict Sauciuc este legat indisolubil de Vatra istorică și modernă a Mănăstirii Neamț, al cărui Stareț și este. Dintâi i-am descoperit excelenta monografie Mănăstirea Neamț. Vatră de spiritualitate și cultură românească publicată în 2 volume – I (1945-1989)(496 pg.) și II (1990-2017)(384 pg), apărute la Editura Doxologia (Iași) în 2017. În clasicul istoriografiei eclesiale, volumul și-a câștigat – prin metodă, stil, documentare – un loc binemeritat.

Abia de curând, însă, am descoperit o minunată alcătuire a Părintelui Benedict Sauciuc: Obiecte liturgice și odoare bisericești la Mănăstirea Neamț (Editura Sfântul Mina, Iași, 2017, 471 pg, format A4). Lucrarea dispune de o prefață – Sfințește-i, Doamne, pe cei ce iubesc Frumusețea Casei Tale, pp.5-11, semnată de Părintele Viorel Sava, profesor de Liturgică al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași – și un Cuvânt înainte al autorului (pp. 13-14). Apoi citim împreună câteva pagini de istorie: Partea I. cap. I. Mănăstirea Neamț- Cultură și Spiritualitate Ortodoxă- Așezarea Mănăstirii Neamț; Începuturile Mănăstirii Neamț; Prima atestare documentară; Biserica „Înălțarea Domnului”, ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare (Arhitectura bisericii „Înălțarea Domnului”; Pictura interioară; Mormintele; Icoane făcătoare de minuni: Lidianca și Trihirusa; Catapeteasma; Moaștele Sfântului Necunoscut; Capul Sfântului Simeon din Muntele Minunat; Moaștele Sfântului Paisie de la Neamț); Incinta mănăstirii (Chilii în incinta mănăstirii; Turnul clopotniță; Turnul octogonal sau Pirgul; Paraclisul „Sfântul Gheorghe”; Construcții în afara incintei mănăstirii)(pp. 17-54); Cap. II. Mănăstirea Neamț în secolele XVI-XVIII. Stareți renumiți- Sfântul Pahomie de la Gledin; Ioanichie, episcop al Romanului; Sfântul Paisie Velicicovschi (pp.55- 62); Cap. III. Mănăstirea Neamț în secolele XIX-XX- Secularizarea averilor mănăstirești; Starețul Neonil Buzilă; Episcopul Nicodim Munteanu, stareț al Mănăstirii Neamț; Mănăstirea Neamț în perioada regimului comunist; Mănăstirea Neamț, după căderea regimului comunist (pp.63-72); Cap. IV. Mănăstirea Neamț- Complex de valori spirituale, culturale, artistice- Obiecte de valoare spirituală, culturală, artistică și istorică; Colecția de obiecte bisericești; Biblioteca Mănăstirii Neamț; Sfinte Moaște la Mănăstirea Neamț (pp.73-80). Această parte dedicată problematizării istorice dispune de o serie de Concluzii (pp. 81-85) și deschide, în planul volumului, Partea a II-a dedicată unei minunate „expoziții” publicate în „vitrine” puse în pagină în mod remarcabil- estetic și pedagogic: Racle și chivoturi (pp. 89-102); Sfinte Evanghelii (pp. 103-178); Sfinte Icoane cu ferecătură (pp. 179-250); Cruci cu postament pentru Sfânta Masă (pp. 251-284); Cruci de binecuvântare (pp. 285-294); Cruci pectorale și engolpioane (pp. 295- 306); Vase liturgice pentru Proscomidie și Sfânta Împărtășanie (pp. 307-324); Alte vase și obiecte liturgice (pp. 325- 340); Cățui și cădelnițe (pp. 341-348); Sfeșnice și candele (pp. 349-368); Cârje și bastoane arhierești (pp. 369- 376); Muzeu (pp. 377-458).

Nu știu cum altfel aș fi putut cuprinde bogăția propunerii editoriale. Un Album de frumos liturgic trecut prin mâna omului râvnitor de Împărăție. Sute de fotografii întregesc astfel memoria filigranului culturii de artă bisericească. Efortul autorului de a ne prezenta tezaurul de artă spiritualizată din Mănăstirea Neamț merită „răsfoit” pentru a ne limpezi în cunoașterea adevăratei bogății a Bisericii. Istoria ei de sfinți și oameni, de nevoitori cu gust de cerească frumusețe. Și prin colecțiile ce le puteți vedea în acest volum cultura română e universală.