Construirea Mănăstirii Horaița a angrenat mulți oameni, nu doar fețe bisericești. Mai toți mitropoliții care s-au succedat, începând de la Veniamin Costache și până la Calinic Miclescu, au ajutat cu bani. Se pare însă că Mitropolitul Veniamin Costache a avut cel mai mare rol. Pe lângă daniile sale bogate în cărți, ierarhul și-a dat toată sârguința pentru constituirea comunității monahilor de aici. Înființarea și consolidarea mănăstirii au fost sprijinite și de domnitorii Ioan Sandu Sturza și Mihail Sturza ai Moldovei. Primul i-a dat hrisovul de întemeiere, iar cel de-al doilea i-a legitimat existența, integrând-o între lăcașurile bugetare ale țării.

Starețul Ermoghen Buhuș, cel de-al doilea ctitor al Horaiței va prelua dificila sarcină de a strânge fondurile, materialele și de a organiza șantierul bisericii mari, al celei mai mici, din deal, de la Horăicioara și al paraclisului închinat Sfântului Ierarh Nicolae.

Majoritatea donatorilor pentru ridicarea Mănăstirii Horaița au fost călugări

O statistică a tuturor celor care au ajutat material la construirea complexului mănăstiresc de la Horaița a fost întocmită de acesta și amintește 114 persoane. Majoritatea donatorilor au fost călugări care au dăruit bani, produse agricole, materiale de construcție, dar și cărți, obiecte de cult și argintărie.

Sunt impresionante donaţiile în cărţi. În fruntea tuturor este Mitropolitul Veniamin Costachi, donatorul generos a numeroase cărţi de cult editate de el însuşi. Călugări de la Mănăstirile Neamţ, Secu, Bisericani, Văratec şi Agapia îi urmează exemplul. Duhovnicul Dorotei de la Secu oferă o Evanghelie bogat ferecată în argint şi o cruce din metal, ambele existente şi astăzi pe masa Sfântului Altar. Monahul Misail de la schitul Dumbrăvile dădea Mineele pe 12 luni, de asemenea un Penticostar, un Triod, un Octoih și un Ceaslov.

Călugăriţele donatoare

Dau bani, într-o impresionantă solidaritate, Timotei (stareţul Mănăstirii Neamţului), Olimpiada (stareța Mănăstirii Văratec), foşti egumeni de la Bisericani (Nicon) şi Pângăraţi (Varnava), protosinghelul Manoil de la Râşca. Numeroase sunt donatoarele călugăriţe. Safta Brâncoveanu de la Văratec dona preţioase veşminte şi multe cărţi; alte călugăriţe de origine boierească îi urmează exemplul: Elisabeta Cuza, Eupraxia Vârnav, cele trei reprezentante ale familiei Miclescu (Atanasia, Veniamina și Agafia). Mai modeste, alte monahii au donat sume mai mici sau diverse obiecte: monahia Safta Stavâr face un felon, Evghenia de la Văratec coase două mantii, în timp ce o altă Evghenia, de la Agapia, dă o scoarţă de lână şi sfeşnice de alamă.

Neavând ce da, mulţi monahi lucrează gratuit zile în şir ca stoleri, pietrari sau prestează muncă în afara ceasurilor de ascultare. Este cazul multor monahi de la Horaiţa. Astfel Silvestru Bârsan şi Bonifatie Vieşcu lucrează ca stoleri, Chesarie Roşu a lucrat ca pietrar, Visarion Rusu ‒ la zidărie. Iată o pagină de solidaritate umană între membrii comunităţilor creştin-ortodoxe, în care monahii Bisericii răsăritene exclud prejudecăţile claustrării monahale.