De ce a ne compara cu ceilalți poate fi distrugător?

De ce vecinul are o mașină mai scumpă decât a mea? De ce femeia lui e mai frumoasă decât a mea? De ce el și nu eu? În mod indirect, comparația implică o invidie pentru tot ceea ce nu am și mi-aș dori să am. 

Dezvoltarea materialismului și a consumismului au crescut amploarea frustrărilor printr-un sentiment (păcat) foarte bine înrădăcinat în noi: invidia. Prin intermediul mass-mediei, relațiilor sociale și a mijloacelor de comunicare, oamenii de astăzi pierd foarte mult timp observându-i (analizându-i) pe ceilalți. Și mai ales comparându-se cu ceilalți. De ce vecinul are o mașină mai scumpă decât a mea? De ce femeia lui e mai frumoasă decât a mea? De ce el și nu eu? În mod indirect, comparația implică o invidie pentru tot ceea ce nu am și mi-aș dori să am. Este un sentiment puternic întărit de ideea unuia dintre marile principii ale Revoluției franceze, egalitatea, care este acum încălcalt. „Dacă tot suntem egali, nu este normal să nu avem aceleași lucruri ca și ceilalți”. Și iată că așa se nasc gânduri teribil de negative. Pentru a scăpa definitiv de acest duh trebuie să conștientizăm unde își are rădăcinile greșeala pe care o comitem. În primul rând este important să încetăm de a ne compara în permanență cu cei din jurul nostru. Aceasta nu are nicio logică și duce mai degrabă la un început de nebunie…

Jacques H. Paget, avocat.

Ultimele din categorie