Viața copilului înainte de naștere
Dacă e să se nască o fiinţă duhovnicească, părinţii, şi în mod special mama, ar trebui să se roage neîncetat pentru pruncul pe care-l poartă, recunoscând faptul că el este atât copilul lui Dumnezeu, cât şi al lor.
Impresiile primite de prunc în timpul sarcinii în pântecul mamei sale determină în mare măsură starea lui fizică, afectivă şi chiar spirituală. E bine ca sfaturile medicale în legătură cu o alimentaţie sănătoasă în timpul sarcinii să fie urmate cu seriozitate. Nu e de ajuns însă să ne îngrijim numai de trupul copilului. Dacă e să se nască o fiinţă duhovnicească, părinţii, şi în mod special mama, ar trebui să se roage neîncetat pentru pruncul pe care-l poartă, recunoscând faptul că el este atât copilul lui Dumnezeu, cât şi al lor. Ar fi de dorit ca mama să se spovedească şi să se împărtăşească cât de des posibil. Pruncul în pântecele maicii n-ar trebui să fie supus şocului unor zgomote prea mari şi unei atmosfere de violenţă, ca cele generate de unele filme sau de certuri. Gândurile şi sentimentele mamei creează şi ele climatul în care se dezvoltă pruncul. Inima ei ar trebui să reverse o dragoste primitoare şi rugăciune pentru viitorul copil.
Ar fi de dorit ca femeia care aşteaptă să nască să se roage la Maica Domnului, ca rodul trupului ei să fie binecuvântat. Maica Domnului este ocrotitoarea şi călăuza sfântă a părinţilor şi educatorilor, datorită Pruncului Dumnezeiesc ce L-a purtat la sânul ei şi pe care L-a crescut pe pământ.
Moaşele spun că pruncul aude şi recunoaşte vocea tatălui încă din pântecul mamei. De aceea, atitudinea tatălui faţă de prunc încă înainte de venirea în lume, precum şi atmosfera din casă sunt foarte importante pentru creşterea duhovnicească a copilului.
(Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, Editura Deisis, Sibiu, 2006, pp.20-21)