Viața Sfintei Cuvioase Domnina
Făcându-și o colibă lângă grădina maicii sale, petrecea în ea, udându-și fața cu lacrimi necurmate; iar îmbrăcămintea ei era de păr, pentru că iubea haine ca acestea.
Sfânta Domnina s-a născut din părinți binecredincioși și bogați. Încă din pruncie afierosindu-se lui Dumnezeu, s-a dedat nevoințelor pustnicești și înfrânării tuturor pornirilor trupului. Căci făcându-și o colibă lângă grădina maicii sale, a petrecut zi și noapte în ea, udându-și cu lacrimi neîncetat nu numai obrajii ci și veșmintele ei cele din păr, căci de o astfel de îmbrăcăminte se slujea. Către cântările cocoșilor, intrând în biserică, laolaltă cu toată mulțimea credincioșilor, aducea lui Dumnezeu cântare de laudă.
Hrana ei era lintea înmuiată în apă; și a suferit toată osteneala aceasta a postului, cu toate că avea trup firav și era încă de vie aproape moartă. Își acoperea fața cu multă grijă cu o pânză, încât nici ea nu putea vedea fața cuiva și nici cineva pe a ei. Îmbrăcămintea ei de păr o acoperea până la genunchi și grăia ușor și gingaș cu toți cei ce veneau la ea. Deci, petrecând în felul acesta ziua și noaptea, în cele din urmă s-a ridicat împreună cu faptele ei cele plăcute lui Dumnezeu, la Mirele ei cel iubit, Hristos.
Sfântul Cuvios Placid, ucenicul Sfântului Benedict de Nursia
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro