(Mt. 25, 45-46) El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut. Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică.

Vedeți iubiților, pentru acestea nu există scuză. Știau ce au de făcut în această lume, însă lăcomia și voința cea rea i-a oprit, și ei și-au adunat comori nu pentru viața viitoare, ci pentru lumea morților. Ei n-au fost osândiți pentru că au făcut ceva rău, nici n-au fost aruncați pentru că ar fi omorât, ar fi furat sau ar fi săvârșit desfrânare, ci pentru că Mi-a fost foame și sete, aflându-mă în slujitorii Mei și nu v-a fost milă de Mine.

Dacă sunt astfel osândiți cei ce n-au făcut dintre cele rele, ce ar mai putea rămâne de spus despre cei ce au săvârșit lucrările diavolului?! Oare nu se va împlini cu ei profeția proorocului David: De aceea nu se vor ridica necredincioşii la judecată, nici păcătoşii în sfatul drepţilor (Ps. 1, 5). Nu că nu vor veni, ci nu se vor învrednici să intre nici măcar la judecată (și nici – n.tr.) în adunarea celor drepți civor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică. Orice li s-ar oferi, va fi pentru veșnicie. Păcătoșii vor avea parte de osânda veșnică, iar cei drepți de viața cea veșnică.

(Epifanie Latinul, Interpretări la Evanghelii 38, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip)