Vieţuirea ortodoxă presupune în primul rând vindecarea facultăţii poetice a sufletului. Precum atunci când mintea se înnegurează, se întunecă şi se întinează şi sufletul, tot astfel tămăduirea minţii duce la vindecarea întregii fiinţe omeneşti. (...)

Sfinţii Părinţi îşi întemeiază învăţăturile pe faptul că vindecarea minţii se obţine prin păzirea ei, care se numeşte trezvie. Păzirea minţii, spune Sfântul Isihie Sinaitul, „e un turn din care pot fi privite raţiunile fiecărei virtuţi". Şi încă: „Paza minţii poate fi numită în chip cuvenit şi pe dreptate născătoare de lumină, născătoare de fulger, aruncătoare de lumină şi purtătoare de foc, căci întrece, grăind adevărul, nenumărate şi multe virtuţi trupeşti". Prin puterea Mântuitorului Hristos, paza minţii îi poate preschimba pe „netrebnici, întinaţi, neştiutori, neînţelegători şi nedrepţi" în „drepţi, de treabă, curaţi, sfinţi şi înţelegători". Dincolo de aceasta, paza minţii îi poate învrednici pe oameni să contemple şi să teologhisească „cele tainice". Ne îndeamnă stăruitor să ne păzim cu străşnicie mintea, iar atunci când observăm apariţia unui gând păcătos, să-l respingem pe acesta, şi de îndată să-L chemăm pe Hristos „pentru izgonirea lui": „Şi dulcele Iisus, încă vorbind tu, îţi va grăi: «Iată sunt aici, ca să-ţi dau ajutor». Iar tu, după ce s-au liniştit toţi aceşti vrăjmaşi, prin rugăciune, ia seama iarăşi la minte".

Paza minţii nu constă doar în efortul de a nu permite gândurilor rele să ne înstăpânească mintea. Întrucât gândurile rele izvorăsc din patimi, paza minţii trebuie să înceapă cu „înfrânarea în mâncări şi băuturi, lepădarea şi respingerea oricărui fel de gând şi liniştea inimii". Ea se alătură trezviei şi rugăciunii inimii sau rugăciunii lui Iisus, întrucât „nu va înainta deloc paza minţii fără trezvie împreunată cu smerenie şi cu rugăciunea lui Iisus Hristos". Aceasta înseamnă că o astfel de pază se poate dobândi doar dacă omul se străduieşte să se elibereze de patimi şi să câştige virtuţile.

(Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă: știința sfinților părinți, traducere de Irina Luminița Niculescu, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, pp. 157-158)