Cele două volume lansate ieri la Iaşi sunt „Scara virtuţilor”, apărut la Editura Doxologia, o lucrare muzicală de factură psaltică ce se bazează pe versurile Sfântului Ioan Scărarul, şi „Prinos de mulţumire - Cuvântări la prilejuri festive”, apărut la Editura Artes, ce cuprinde cele două discursuri ale domnului Stathis de la prima ediţie IBMF, împreună cu cele două laudatio prilejuite de acordarea titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Naţionale de Arte din Iaşi domniei sale.

În deschiderea evenimentului s-a referit la cele două volume conf. univ. dr. Maria Alexandru de la Universitatea „Aristotelis” din Tesalonic, după care părintele Hrisostom Rădăşanu, președintele Festivalului și Adrian Sîrbu, directorul artistic al Festivalului, au vorbit despre importanţa scrierilor profesorului Gregorios Stathis.

„Părintele spiritual al doctorilor în bizantinologie”

Autorul celor două volume, profesorul Gregorios Stathis, a mulţumit tuturor celor care l-au sprijinit în publicarea celor două lucrări, pe care le consideră a fi lucrări de suflet: „Încerc să scriu în cărţi o parte din inima mea. De aceea, îmi sunt foarte dragi aceste cărţi, pentru că ajung la cititori şi astfel eu le dăruiesc acestora o parte din inima mea. Cartea a doua are o istorie îndelungată, care nu se opreşte; este vorba despre «Scara virtuţilor», şi această scară este extrem de greu de urcat, este un urcuş de viaţă întreagă”.

La finalul evenimentului a urmat o sesiune de autografe din partea autorului celor două cărţi.

Gregorios Th. Stathis s-a născut în Platania-Gerakarion, Ioannina (Grecia), pe data de 8 noiembrie 1939. S-a format în mari centre universitare precum: Atena, Roma, Copenhaga, studiind discipline precum teologie, literatură bizantină, muzicologie bizantină.

Gregorios Stathis este un intelectual polivalent, cu o bogată activitate editorială. Publicaţiile sale sub formă de cărţi, studii, prezentări în cadrul conferinţelor internaţionale, articole în reviste şi jurnale (Scholarly Journals, Conference Minutes, Dedications etc.) sunt, până în prezent, în număr de peste 700. Din acestea, 25 tratează direct problematica interpretării şi exegezei notaţiei muzicale bizantine (ante şi postreformă) şi au fost publicate în reviste de specialitate, în limbile greacă, italiană, engleză şi franceză. Un număr de aproximativ 40 de lucrări au ca preocupare centrală cercetarea manuscriselor din Muntele Athos. O altă preocupare veche a domnului Stathis o reprezintă cântul popular, căruia îi va consacra o parte din scrierile sale (discursul de la Academia din Atena de pe 4 martie 1976: „Cel mai vechi cântec popular scris în notaţie muzicală bizantină - 1562”). De asemenea, va aborda şi domeniul teologic, mai cu seamă latura sa practică, astfel că va acorda o atenţie deosebită studiilor liturgice (nu mai puţin de 20 de articole, discursuri şi prezentări la diverse conferinţe) şi asupra practicii de cult în Biserica Ortodoxă, asupra cultului venerării şi adorării şi modul cum sunt ele potenţate şi reflectate în imnografia şi cântul bizantin.

Punctul culminant al activităţii sale, atât pe latura de consecventă cercetare şi minuţioasă documentare, cât şi pe cea de ferventă promovare a culturii muzicale eline, aducând astfel contribuţii esenţiale la dezvoltarea muzicologiei universale, îl va reprezenta catalogul „Manuscrisele muzicale bizantine - Muntele Athos”, lucrare monumentală în 7 volume dintre care volumele 1-4 au fost publicate în anii 1975, 1976, 1993 şi 2015. Lucrarea sa a primit Premiul Special al Academiei din Atena în anul 1976 şi s-a concretizat prin publicarea celui de-al doilea volum.

În plan artistic, Gregorios Th. Stathis a înfiinţat în 1983 renumitul Cor „Maistorii Artei Psaltice”, al cărui dirijor este. Corul urmăreşte promovarea pentru un public cât mai larg a compoziţiilor muzicale pre şi posthrisantice, păzind rigorile actului artistic în spiritul tradiţiei ce au drept garant al autenticităţii minuţioasa operă de cercetare a profesorului Stathis.

În ipostaza de profesor universitar, Gregorios Th. Stathis este „părintele spiritual al doctorilor în bizantinologie”, fiind îndrumătorul unei întregi generaţii de 50 de intelectuali-cercetători alături de care a pus bazele disciplinei muzicologiei bizantine în Grecia, revigorând arta psaltică şi promovând-o în întreaga lume.