Evenimentul ce va avea loc mâine cuprinde cinci tematici legate de personalitatea celebrului scriitor: Dostoievski și Europa, Legenda Marelui Inchizitor, Ecouri ale creației lui F.M. Dostoievski în cultura română, Actualitatea creației dostoievskiene și Traduceri ale operei scriitorului în țara noastră.

În cadrul simpozionului vor avea comunicări următorii participanți: Maria A. Rybakova - Dostoievski în Kazahstan, Leonte Ivanov - Noutăți în discursul dostoievskian, Camelia Dinu - Antinomii în receptarea operei lui Dostoievski, Călin Bârleanu - Imagini și tipologii ale copiilor în opera lui F.M. Dostoievski, Gabriel Mardare - „Dosto” și reacțiunea franceză, Bogdan Anistoroaie - Prelungiri ale ispitelor din Carantania în opera lui F.M. Dostoievski și Marina Vraciu - Visul unui om ridicol (1877) – o confesiune a lui F.M. Dostoievski.

Toate lucrările participanților vor face obiectul unui număr special din revista „Studii de Slavistică”. 

Update: Din motive tehnice, organizatorii au hotărât ca evenimentul să aibă loc pe platforma Google Meet. Pentru a participa la conferință, trebuie să accesați acest link: https://meet.google.com/xfa-qsoj-gsk

„Simpozionul național al Catedrei de Slavistică «P. Caraman», de la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iași, este consacrat Anului Dostoievski, dată fiind dubla comemorare a scriitorului (200 de ani de la naștere și 140 de ani de la trecerea acestuia în neființă). Este un bun prilej pentru un grup de cercetători, profesori, teologi (din Federația Rusă, București, Suceava, Bacău, Iași), pasionați de opera acestui scriitor, de a se reuni în mediu online, de a comunica, de a găsi răspuns la câteva din provocările enunțate, cu ani în urmă, de Dostoievski, de a oferi posibile chei de interpretare a incitantei sale proze. Scrisul lui Dostoievski are această mare calitate, de a fi mereu actual și incitant, de a fi abordat probleme ce țin de devenirea umană, de relația omului cu Divinitatea, de filosofie, moralitate etc., la care specialiști din întreaga lume, din varii domenii, încearcă să găsească un răspuns. În plus, el ne ajută enorm în a înțelege meandrele sufletului omenesc, zbaterile conștiinței între Bine și Rău, între ispite și norme etice ori de conviețuire, între renunțare și prăbușirea în abis, ori, dimpotrivă, suferință și înălțare.

Manifestarea este organizată de Catedra de Slavistică, în parteneriat cu Editura «Doxologia» și cu Complexul Muzeal «Moldova» Iași, și va cuprinde, în afara comunicărilor propriu-zise, o expoziție inspirată de viața și creația scriitorului omagiat, precum și o serie de proiecții, ecranizări după textele dostoievskiene”, ne-a declarat domnul prof. univ. dr. Leonte Ivanov, șeful Catedrei de Slavistică a Facultății de Litere din cadrul UAIC Iași.

Editura Doxologia va publica în curând un volum dedicat lui Fiodor Dostoievski

În data de 11 noiembrie, cu ocazia ȋmplinirii a 200 de ani de la naşterea scriitorului rus, la Editura Doxologia va apărea volumul „Marele Inchizitor. Dostoievski în lecturi teologico-filosofice”, în care găsim discursuri și lucrări scrise de Konstantin Leontiev, Vladimir Soloviov, Vasili Rozanov, Serghei Bulgakov,  Nikolai Berdiaev, Dmitri Merejkovski, Semion Frank și Nikolai Losski. Traducerea, prefața, notele şi comentariile aparțin profesorului Leonte Ivanov.

În cel de-al doilea discurs scris în memoria lui Dostoievski, Vladimir S. Soloviov afirma următoarele: „Mă voi referi numai la ce e mai important şi esenţial în activitatea lui Dostoievski. Cu o fire atât de înzestrată şi de complexă, cu neobişnuita lui impresionabilitate şi înţelegere pentru toate fenomenele vieţii, orizontul său spiritual poseda o prea mare densitate de sentimente, idei şi elanuri pentru a putea fi cuprins într-un scurt discurs. Însă, reacţionând la toate cu atâta patos sufletesc, el recunoştea întotdeauna un singur lucru ca fiind important şi cu adevărat necesar, spre care restul trebuia să vină de la sine. Această idee centrală, căreia i-a slujit Dostoievski în tot ceea ce-a întreprins, era ideea creştină a unirii liber consimţite a tuturor oamenilor, a frăţiei universale în numele lui Hristos. Această idee a propovăduit-o când se referea la adevărata Biserică, la ortodoxia universală”.

Este unul din cei mai reprezentativi pentru cultura Rusiei și a Europei ortodoxe

Fiodor Mihailovici Dostoievski a fost unul din cei mai importanți scriitori ruși, operele sale având un efect profund și de durată asupra literaturii, filozofiei, psihologiei și teologiei secolului al XX-lea. Cele mai cunoscute creații ale sale sunt cele patru mari romane: Crimă și pedeapsă, Idiotul, Frații Karamazov și Demonii, precum și nuvela Însemnări din subterană. În total, opera sa numără unsprezece romane, trei nuvele, șaptesprezece povestiri precum și numeroase alte lucrări. S-a făcut de asemenea remarcat și pentru activitatea de jurnalist. Dostoievski s-a născut în Moscova și a făcut cunoștință cu literatura de la o vârstă fragedă, prin intermediul basmelor și legendelor scrise de autori ruși și străini. În 1846 are un succes uriaș cu primul său roman, Oameni sărmani, și se face remarcat de criticul și filozoful Vissarion Belinski. Dostoievski este, alături de Tolstoi, unul din principalii scriitori ce au aparținut vârstei de aur a literaturii ruse (1820-1880) și unul din cei mai reprezentativi pentru cultura Rusiei și a Europei ortodoxe. Cărțile lui Dostoievski sunt traduse și comentate în 170 de limbi din întreaga lume; după ele s-au realizat numeroase spectacole de teatru și filme celebre.