18 noiembrie – Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice

Interviu

18 noiembrie – Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), împreună cu autoritățile în domeniul sănătății din Uniunea Europeană coordonează Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice – o inițiativă europeană în domeniul sănătății, sărbătorită anual la 18 noiembrie. Scopul acestei inițiative este de a promova utilizarea corespunzătoare a antibioticelor și a informa pacienții cu privire la riscurile automedicației cu antibiotice.

Despre antibiotice vorbim astăzi cu Nicoleta Dimitriu, medic primar medicină de familie și manager de dezvoltare în cadrul Spitalului Providența al Arhiepiscopiei Iașilor.

Ce sunt antibioticele?

Antibioticele, cunoscute şi ca medicamente antimicrobiene, sunt medicamente care pot să omoare bacteriile sau să împiedice proliferarea acestora, vindecând în acest fel infecţiile la om, animale şi, uneori, plante. Antibioticele sunt medicamente pentru tratarea infecţiilor bacteriene (precum pneumonia pneumococică sau infecţii ale sângelui cauzate de stafilococi), pe când medicamentele antimicrobiene eficiente contra viruşilor sunt denumite în mod obişnuit medicamente antivirale (precum cele pentru gripă, HIV şi herpes). Nu toate antibioticele sunt active împotriva tuturor bacteriilor. Există mai bine de 15 clase diferite de antibiotice, care diferă în ceea ce priveşte structura chimică şi acţiunea contra bacteriilor. Un antibiotic poate fi eficace împotriva unui singur tip sau împotriva mai multor tipuri de bacterii.

Putem vindeca orice boală cu antibiotice?

Categoric nu! Antibioticele nu acționează ca analgezicele și nu pot ameliora durerile de cap, diverse alte tipuri de dureri sau febra. Antibioticele sunt eficace numai împotriva infecțiilor bacteriene și nu vă vindecă în cazul infecțiilor produse de virusuri, precum răceala obișnuită sau gripa. Mai adaug că, până la 80% din bolile care apar iarna și care vă afectează nasul, urechile, gâtul și plămânii sunt de cauză virală; din acest motiv, nu vă veți simți mai bine dacă luați antibiotice.

Care sunt beneficiile antibioticelor?

Antibioticele reprezintă probabil cel mai mare progres medical al ultimului secol. De când sunt utilizate, ele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. De aceea, ne dorim să putem folosi antibioticele în continuare, în condiții de siguranța și la recomandarea medicului.

Antibioticele au și efecte nedorite?

La fel ca în cazul altor medicamente, utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite. Candidozele şi diareea severă pot fi astfel de consecințe ale unui tratament cu antibiotice. Mai mult, apare pe o scară tot mai largă rezistența bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse. Infecțiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat.

Dacă folosim antibiotice eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea niciun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de folos, în acele infecții care răspund la tratamentul cu antibiotice.

Auzim des: „această boală este rezistentă la antibiotice”. Ce înseamnă asta?

Bacteriile dobândesc rezistenţă la antibiotice atunci când anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a le omorî sau de a le stopa multiplicarea. Unele bacterii sunt rezistente în mod natural la anumite antibiotice (rezistenţă intrinsecă sau înnăscută). O problemă şi mai îngrijorătoare survine atunci când unele bacterii, în mod normal vulnerabile la antibiotice, devin rezistente ca urmare a modificărilor genetice (rezistenţă dobândită). Bacteriile rezistente supravieţuiesc în prezenţa antibioticelor şi continuă să se multiplice, cauzând prelungirea afecţiunilor sau chiar decesul. 

Care este principala cauză a rezistenţei la antibiotice?

Rezistenţa la antibiotice este un fenomen natural, cauzat de mutaţii ale genelor bacteriilor. Utilizarea excesivă şi incorectă a antibioticelor accelerează apariţia şi răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice. Când sunt expuse la antibiotice, bacteriile vulnerabile sunt omorâte, iar bacteriile rezistente pot continua să crească şi să se înmulţească. Aceste bacterii rezistente se pot răspândi şi cauza infecţii la alţi oameni cărora nu li s-au administrat antibiotice.

Ce este utilizarea „incorectă” a antibioticelor?

Administrarea de antibiotice din motive greşite: cele mai multe răceli şi gripe sunt provocate de viruşi, împotriva cărora antibioticele nu sunt eficace. Când utilizați incorect antibiotice: când scurtaţi durata recomandată de medic a tratamentului, când reduceţi dozele recomandate, când nu respectaţi frecvenţa de administrare corectă (administrarea unui antibiotic o dată pe zi, în loc de 2 sau 3 ori pe zi conform indicaţiilor), în toate aceste situații menționate nu veţi avea o cantitate suficientă de antibiotic în organism şi bacteriile vor supravieţui şi pot deveni rezistente. Respectaţi întotdeauna sfatul medicului privind momentul şi modul de administrare a antibioticelor.

Cine ne poate recomanda administrarea de antibiotice? 

Antibioticul este recomandat de medic, și mereu după consult. Deși sunt multe boli care pot produce aceleași simptome, este posibil să nu necesite de fiecare dată același tratament. Așa că mereu, la fiecare episod de boală trebuie să mergeți la medic, el decide dacă o boală necesită tratament cu antibiotic sau nu. 

Ce trebuie să facă pacienții pentru a nu întâmpina probleme în legătura cu administrarea de antibiotice?

Fiecare dintre noi poate juca un rol important în reducerea rezistenţei la antibiotice. Este important de ştiut când este cazul să se utilizeze antibiotice şi cum să se administreze în mod responsabil.

Așadar, pacienţilor le dau următoarele sfaturi:

  • Urmaţi sfatul medicului dumneavoastră când luaţi antibiotice.
  • Când este posibil, preveniţi apariţia infecţiilor prin vaccinarea corespunzătoare.
  • Spălaţi-vă pe mâini şi spălaţi mâinile copiilor în mod regulat, de exemplu, după strănut sau tuse, înainte de a atinge alte lucruri sau alte persoane.
  • Utilizaţi întotdeauna antibioticele conform reţetei, fără a apela la „resturi” de antibiotice rămase în casă sau antibiotice obţinute fără reţetă.
  • Nu încercați niciodată să cumpărați antibiotice fără rețetă.
  • Nu păstrați antibiotice pentru a le utiliza mai târziu.
  • Nu împărțiți niciodată antibioticele rămase cu alte persoane.
  • Întrebaţi farmacistul despre modalitatea de eliminare a medicamentelor rămase.

Mai adaug ceva: și medicii şi alți profesioniști din domeniul sănătății, de exemplu farmacişti şi asistente, trebuie să respecte anumite norme, și anume:

  • Prescrieţi antibiotice doar atunci când este necesar, conform ghidurilor bazate pe dovezi. Când este posibil, prescrieţi un antibiotic specific infecţiei şi nu unul cu „spectru larg”.
  • Explicaţi pacienţilor cum să atenueze simptomele răcelilor şi gripei, fără a apela la antibiotice.
  • Sfătuiţi pacienţii cu privire la importanţa conformării la tratament atunci când un medic le-a prescris antibiotice.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici: https://www.youtube.com/watch?v=13t66vxVe4s

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Arhiepsicopiei Iașilor: https://www.facebook.com/providenta/

Citește despre: