Cum definim sforăitul?

Sforăitul (roncopatia) este caracterizat de apariția unor sunete respiratorii în timpul somnului, manifestate frecvent, aproape în fiecare noapte. Atunci când acest fenomen nu influențează funcționarea sistemului cardiovascular, nu determină scăderea saturației de oxigen în sânge și nu crește frecvența microtrezirilor evidențiate pe electroencefalogramă, vorbim despre sforăitul primar sau habitual. În general, această formă nu este însoțită de tulburări semnificative ale somnului și nu provoacă oboseală în timpul zilei.

În schimb, sforăitul cauzat de afecțiuni ale sistemului respirator, cum este apneea în somn sau sindromul de apnee obstructivă în somn, este considerat sforăit secundar. Acesta se manifestă prin sunete puternice, neregulate și este asociat cu un somn neodihnitor, determinând somnolență și stare de epuizare în timpul zilei.

Este extrem de importantă diferențierea între sforăitul primar și apneea obstructivă în somn, deoarece cea din urmă poate avea consecințe grave pe termen lung, fiind corelată cu un risc crescut de boli cardiovasculare. Conform datelor statistice, aproximativ 4% dintre bărbații și 2% dintre femeile de vârstă mijlocie sunt afectați de apneea în somn.

Care sunt factorii de risc?

Factorii care favorizează apariția sforăitului includ:

• Supraponderalitatea: Există o legătură directă între indicele de masă corporală și incidența sforăitului. Această relație se explică prin îngustarea căilor respiratorii cauzată de acumularea excesivă de țesut adipos în zona gâtului.
• Vârsta înaintată;
• Sexul masculin;
• Consumul de alcool sau alimente grase înainte de culcare;
• Fumatul;
• Administrarea de somnifere;
• Obstrucția respirației nazale, așa cum se întâmplă în caz de rinită.

În cazuri mai rare, sunetele caracteristice sforăitului nu se produc la nivelul faringelui, ci în cavitatea nazală. De asemenea, anumite particularități anatomice ale nasului și faringelui pot contribui la apariția sforăitului.

Care sunt simptomele? 

Simptomele caracteristice ale sforăitului primar (roncopatie) includ:

• Sunete respiratorii specifice care apar în timpul somnului;
• Senzație de gură uscată la trezire;
• Tuse iritativă matinală și dureri în gât;
• Uneori, oboseală pe parcursul zilei.

În cazul în care sforăitul este cauzat de o afecțiune, cum ar fi apneea în somn, pot apărea simptome suplimentare, cum ar fi:

• Oboseală accentuată în timpul zilei, episoade scurte de somn necontrolat (în special în situații monotone, cum ar fi condusul) – așa-numitul „microsomn”;
• Dureri de cap matinale;
• Scăderea capacității de concentrare;
• Probleme de memorie;
• Stări depresive;
• Tulburări de potență.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticarea sforăitului începe cu o anamneză amănunțită, realizată de un medic specialist în somnologie, care analizează istoricul medical al pacientului și simptomele asociate. În funcție de complexitatea cazului, evaluarea poate fi extinsă prin consulturi interdisciplinare, implicând medici specialiști ORL, pneumologi sau neurologi, în funcție de posibilele cauze ale sforăitului.

Așa cum am menționat anterior, medicul specialist are rolul de a diferenția între sforăitul simplu și apneea obstructivă în somn, prin identificarea unor semne și simptome specifice celei din urmă, pentru a stabili un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.

Există un tratament?

Deși nu există un tratament universal valabil pentru toate persoanele care sforăie, anumite măsuri simple și modificări ale stilului de viață pot duce la o reducere semnificativă a sforăitului. În cazul persoanelor supraponderale, pierderea treptată în greutate poate îmbunătăți considerabil calitatea somnului. Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool în orele de seară sunt, de asemenea, benefice pentru diminuarea sforăitului și pentru un somn mai odihnitor.

Tratamentul sforăitului primar vizează în principal identificarea și eliminarea factorilor care favorizează apariția acestuia. Printre recomandările uzuale se numără: scăderea în greutate, evitarea consumului de alcool seara, evitarea somnului în poziție dorsală – mai ales dacă sforăitul este accentuat sau apare exclusiv în această poziție – și adoptarea unei poziții de somn laterale sau pe abdomen.

Alte măsuri utile includ: renunțarea la fumat, evitarea somniferelor sau tranchilizantelor, utilizarea unor benzi sau dispozitive care susțin bărbia (în cazul sforăitului provocat de somnul cu gura deschisă), precum și aplicarea de dilatatoare nazale în caz de obstrucție a respirației nazale.

În formele mai severe sau când există cauze anatomice, poate fi indicat tratamentul chirurgical. Acesta poate include intervenții asupra palatului moale sau corectarea deviației de sept nazal, în special când aceasta determină obstrucția fluxului nazal. Chirurgia septului poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra reducerii sforăitului.

Cum prevenim apariția sforăitului?

Profilaxia sforăitului primar (roncopatie) poate fi realizată prin scăderea greutății corporale, în special la persoanele supraponderale, precum și prin respectarea unor măsuri comportamentale menționate anterior. De asemenea, este recomandată limitarea consumului de alcool în orele de seară, renunțarea la fumat și evitarea utilizării somniferelor.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici: https://www.youtube.com/watch?v=34nXKVOdx94

Mai multe informații găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Arhiepsicopiei Iașilor: https://www.facebook.com/providenta/