În 1944, moaștele Sfintei Parascheva au fost mutate din cetatea Iașilor și aduse în Țara Românească, având destinație Mănăstirea Turnu de pe Valea Oltului. N-au ajuns acolo, întrucât Patriarhul Nicodim a hotărât să le găzduiască în Arhiepiscopia Bucu­reștilor, ele fiind așezate pentru un timp la Mănăstirea Pasărea și, mai apoi, pentru mai multe luni, la Mănăstirea Samurcășești – Ciorogârla, notează Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, într-un articol publicat în Ziarul Lumina.

Marea procesiune s-a desfășurat în data de 27 octombrie de la Bariera Cotrocenilor până la Catedrala Patriarhală. De la acea procesiune au rămas în istorie mai multe imagini care prezintă Capitala țării înainte de regimul comunist.

Între aceste locuri ale Capitalei, pe unde a trecut procesiunea, se poate întrezări statuia lui Brătianu din Piața Universității, înlăturată de regimul totalitar, Biserica Enei, demolată în anul 1977, și alte clădiri cunoscute din zonele centrale.

Procesiunea a fost întâmpinată pe Dealul Mitropoliei de Patriarhul Nicodim, dimpreună cu ierarhii Irineu Mihălcescu, Policarp Morușca, Antim Nica și Veniamin Pocitan.

Pelerinaj continuu

Racla cu cinstitele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva a fost așezată în Catedrala Patriarhală alături de moaștele Sf. Dimitrie cel Nou.

Timp de aproximativ 3 săptămâni, până pe 13 noiembrie, rândul de pelerini care așteptau să se închine la moaștele celor doi sfinți nu s-a sfârșit. Astfel, Catedrala Patriarhală a stat permanent deschisă în tot acest timp.

Pentru a aminti de acest eveniment, lângă racla Sfântului Dimitrie cel Nou este așezată o icoană a Sfintei Cuvioase Parascheva.

În drumul de întoarcere spre Iași, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au binecuvântat mai multe localități din Ilfov și Prahova (orașul Ploiești, Mănăstirea Ghighiu), Buzău, Vrancea, Bacău, Neamț și Mănăstiri precum Neamț, Agapia și Văratec.