Dacă nu există eros puternic între parteneri, el poate veni după căsătorie?

Apoi, eu zic că e darul lui Dumnezeu să nu fie așa de puternic, bre, că e pericol mare de cădere în păcat. Și nici apoi nu e de folos să fie prea puternic, nu? Că mai există și posturi, mai există și sarcini… Apoi, eu cred că erosul nu vine, ci este. El este o putere sufletească și se manifestă slujind iubirea care nu e doar trupească. Dar poate că vă propuneți cine știe ce performanțe… Dar, nu vă temeți, Dumnezeu a pus în noi odată cu genul nostru, priceperea, puterea, talentul, arta, finețea, delicatețea și tandrețea de a ne bucura, așa cum Însuși zice în Taina Nunții: „Bucurați-vă și vă veseliți!”. Nu vă temeți!

Cu mult drag îmi amintesc de doi tineri care se iubeau mult, dar așteptau să termine facultatea ca să se căsătorească. Și colegii sau prietenii necredincioși și mai moderni, așa, râdeau și ziceau: „Vai de voi, cum o să vă descurcați, că n-aveți nici un fel de experiență!“. Ei, și după ce s-au întors din luna de miere i-au asigurat pe toți că: „Ne-am minunat și noi cât de minunat ne-am iubit fără nici o experiență și fără nici un fel de bibliografie!”. Asta e iubirea ocrotită de har și rugăciune: răbdare, bucurie, încredere și tandrețe. Așadar, nu vă temeți! Erosul nu se învață, se trăiește. Erosul este iubire. Nu mai învățați nimic, îndrăzniți și trăiți-vă iubirea în Domnul!