"Cu toate că AOS are legătură cu creșterea riscului cardiovascular, a fost greu să se stabilească o asociere cauzală (cu leziunile miocardului), din cauza relației dintre OSA și alți factori de risc", scrie cercetătorul Amil M. Shah, de la Spitalul Brigham din Boston (SUA).

"În studiul nostru, am putut demonstra că cel mai mare pericol constă în faptul că AOS are legătură cu nivele crescute ale troponinei T înalt sensibile (hs—TnT), ceea ce sugerează rolul leziunii de miocard subclinice în relația dintre AOS și insuficiența cardiacă", a adăugat dr.Shah.

La studiu au participat 1.645 de oameni, adulți și de vârstă avansată, care — la începutul studiului — nu sufereau de boli coronariene sau de insuficiență cardiacă și care au fost supuși unui test de polisomnografie pe timpul nopții. Evoluția participanților la studiu a fost urmărită în medie timp de 12,4 ani, iar gravitatea sindromului AOS a fost catalogată drept zero, ușoară, moderată sau severă, în funcție de indicele privind respirația.

"Rezultatele obținute au sugerat că există o legătură între leziunea de miocard subclinică și creșterea riscului cardiovascular observat la pacienți cu OSA", a precizat doctorul Shah.

*****

Omul petrece o treime din viaţă dormind. Somnul este esenţial pentru sănătate, fiind indispensabil pentru funcţionarea organismului la maxima capacitate fizică şi mentală.

În timpul somnului scade ritmul respiraţiei şi al inimii, iar presiunea sanguină şi temperatura corpului se modifică. Un somn insuficient sau cu probleme va afecta funcţiile şi sănătatea organismului.

Apneea este o întrerupere temporară a respiraţiei. Persoanele care suferă de apnee în somn se opresc din respirat în mod repetat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar mai mult.

Apneea obstructivă este cauzată de ocluzii ale căilor aeriene superioare. Apneea apare când musculatura gâtului şi a limbii se relaxează în timpul somnului şi blochează parţial căile aeriene. Factorii de risc pot fi obezitatea, polipii şi amigdalele mărite.

Pacienţii care suferă de apnee în somn se simt adesea extrem de obosiţi şi somnolenţi în timpul zilei iar capacitatea lor de concentrare şi performanţa diurnă suferă drastic.

Pe termen lung, desaturaţiile repetate dăunează grav organelor vitale. Apneea în somn netratată duce la complicaţii ca tensiune arterială, afecţiuni cardiace sau atac cerebral.

Apneea obstructivă în somn este cea mai comună formă de apnee manifestată în timpul somnului; există şi alte tipuri de apnee în somn, mai rare, dar care pot cauza simptome similare.