Artroplastia de șold – intervenția care schimbă viața: interviu cu dr. Mădălina Elena Gorie, medic specialist recuperare

Artroplastia de șold este o intervenție chirurgicală prin care se înlocuiește articulația coxo-femurală deteriorată cu un implant artificial numit proteză de șold. Medicii recomandă această intervenție atunci când apar dureri mari și când este afectată capacitatea funcțională a persoanei în cauză. Mai multe informații legate de această afecțiune ne oferă doamna doctor Mădălina Elena Gorie, medic specialist recuperare, medicină fizică şi balneologie în cadrul Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Ce este artroplastia de șold?

Artroplastia de șold este o procedură chirugicală reconstructivă prin care articulația coxo-femurală este înlocuită parțial sau total cu un implant artificial.

Cine ar trebui să facă această intervenție?

Durerea și gradul de disfuncționalitate a articulatiei coxo-femurale reprezintă criteriile pe care se bazează recomandarea de a efectua artroplastia articulației. Operația de protezare se indică atunci când pacientul prezintă durere severă sau moderat-severa de șold, persistentă pe parcursul întregii zile, dar și a nopții, care nu cedează în repaus sau după administrarea de analgezice, nu cedează după ședințele de fizioterapie sau la folosirea elementelor ajutătoare la mers - cadru, cârje sau baston și care, împreună cu rigiditatea articulară, limitează mobilitatea, capacitatea de a urca și de a coborî scările sau ridicarea din poziția așezat, limitează deplasarea inclusiv pe distanțe scurte și împiedică efectuarea activităților zilnice.

Cele mai frecvente afecțiuni pentru care se poate recomanda această intervenție chirurgicală sunt coxartroza primară sau secundară, necroza de cap femural, displazia de șold, coxita din poliartrita reumatoidă, traumatisme – luxații, fracturi sau pseudartrozele de col femural.

Ce tipuri de proteze se folosesc pentru protezarea șoldului?

În funcție de componenta articulară înlocuită există 2 tipuri de proteze - totale și parțiale. Protezele totale înlocuiesc integral articulația afectată. Articulația coxo-femurală este formată din 2 suprafețe articulare – de o parte capul femural și de cealaltă parte acetabulul sau cavitatea cotiloidă, parte componentă a osului coxal, unite într-o capsulă întărită de ligamente și mușchi care oferă stabilitate articulației. Așadar, protezele totale înlocuiesc atât capul femural, cât și acetabulul, în timp ce protezele parțiale înlocuiesc doar capul și colul femural, acetabulul rămânând pe loc.

După modul de fixare există 3 tipuri de proteze: cimentate, necimantate și hibrid.

Protezele cimentate se fixează la os cu ajutorul cimentului ortopedic. Aceste proteze se recomandă pacienților peste 60-65 ani și celor cu osteoporoza și oferă o serie de avantaje: fixarea definitivă de la început, reluarea mersului cu încărcare precoce, refacerea optimă și rapidă a părților moi periarticulare. Protezele necimentate au suprafață poroasă în care osul pătrunde și crește oferindu-i-se stabilitate. Aceste proteze au durată de viață mai mare și este preferată pentru pacienții sub 60 de ani.

În ce constă tratamentul de recuperare?

Tratamentul de recuperare începe dinainte de a se efectua intervenția chirurgicală, adică din preoperator. Urmărim creșterea forței musculare a membrului ce urmează a fi operat, creșterea stabilității și a coordonării membrului controlateral, ameliorarea și îmbunătaățirea mobilității coloanei vertebrale și a tuturor articulațiilor membrelor inferioare, creșterea forței în membrele superioare, învățarea modului de a utiliza cârjele și bastonul, învățarea exercițiilor de gimnastică respiratorie.

Postoperator, după intervenția chirurgicală, indiferent de tipul de proteză, tratamentul de recuperare urmărește aceleași obiective: combaterea durerii, prevenirea  complicațiilor, combaterea factorilor responsabili de dislocarea protezei; redobândirea și creșterea mobilității articulare; obținerea unui bun aliniament al membrelor inferioare și al coloanei vertebrale; reechilibrarea bazinului; evitarea instalării unor atitudini vicioase; creștearea tonusului și forței musculare, creșterea stabilității șoldului, dar și a celorlalte articulații ale membrului inferior și reeducarea mersului. În primele 3 luni dupa interveția chirurgicală se recomandă evitarea încrucișării picioarelor sau a gleznelor, evitarea poziției picior peste picior și a aplecării în față, în poziția șezut picioarele trebuie să fie puțin depărtate, iar genunchii la nivelul șoldurilor; pentru toaletă se recomandă folosirea de înălțătoare. Posturarea pacientului este foarte importantă. Șoldul trebuie menținut în abducție, genunchiul complet întins, pacientul doarme pe spate cu o pernaă între picioare și trebuie să constientizeze postura la nivelul coloanei vertebrale pentru a evita senzația de inegalitate a membrelor inferioare. Cel mai frecvent este vorba de o inegalitate funcționala dată de bascularea bazinului și contractura musculară. De aceea, în primele 6 luni după protezare nu se recomandă înălțător sau gheată ortopedică. Participarea activă în cadrul procesul de recuperare grăbește vindecarea, permițând obținerea unei funcționalități și a unui rezultat favorabil.

Pe termen lung, adică pentru tot restul vieții se continuă programul de recuperare pentru menținerea funcționalității articulare și a forței musculare  respectând regulile de igienă ortopedică a șoldului.

Care sunt aceste reguli?

Regulile de „igiena ortopedică” ale șoldului sunt: scăderea în greutate, repaus zilnic minim 2 ore cu membrele inferioare întinse și pernă între picioare, sprijin în baston pe distanțe lungi,  gimnastica zilnică de tonifiere musculară și mobilitate, mers zilnic pe bicicletă, evitarea mersului pe teren accidentat, a ortostatismului și a mersului prelungit, evitarea șchiopătării prin control mental, corectarea inegalității între membre ( >2cm), încălțăminte adecvată, cu talpă moale.

De evitat, sporturile și activitățile ce presupun o încărcare prea mare a șoldului: alergat, bascket, fotbal, handbal sau a sporturilor care presupun sărituri; și se recomandă mișcările de descărcare: ciclism sau înot.

Un sfat final, vă rugăm!

Dupa intervenția chirurgicală, respectați restricțiile de mobilitate, atenție la posturare, urmăriți cu atenție instrucțiunile kinetoterapeutului, participați activ la programul de recuperare pentru că exercițiile recomandate vor reduce perioada de recuperare și în scurt timp vă veți putea relua activitatea zilnică și independentă.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427.

Interviul în format AUDIO îl puteți asculta AICI!

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: https://www.facebook.com/providenta/

De la același autor

Ultimele din categorie