Atacul de cord: cauze şi simptome

Stil de viaţă

Atacul de cord: cauze şi simptome

    • Atacul de cord: cauze şi simptome
      Atacul de cord: cauze şi simptome

      Atacul de cord: cauze şi simptome

Există mai mulţi factori de risc pentru apariţia unor boli de inimă cum este infarctul miocardic (atacul de cord, aşa cum mai este cunoscut). Dintre factorii de risc pentru aceste afecţiuni fac parte: fumatul, consumul de alcool, obezitatea, sedentarismul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat şi istoricul familial de boli cardiace.

Infarctul miocardic (atacul de cord) poate să apară la persoane care se ştiau cu angină pectorală, dar şi la persoane care nu au mai avut niciodată simptome cardiace. Cauza o constituie blocarea, de cele mai multe ori printr-un cheag, a unuia dintre vasele principale care irigă inima, ceea ce face ca o parte a muşchiului inimii să fie lipsit de oxigen, ducând la moartea acestuia.

Din punct de vedere al simptomelor, deosebirea principală între angina pectorală şi infarct este caracterul şi durata durerii toracice. Astfel, dacă durerea din piept nu dispare la repaus sau la administrarea de Nitroglicerina sublingual (maximum 3 tablete la interval de 5 minute) sau dacă durează mai mult de 30 de minute (putând ajunge şi la câteva ore sau zile), atunci se impune consultul medical de urgenţă. În afară de durere, infarctul de miocard se poate însoţi de senzaţia de lipsă de aer (sau de sufocare), tuse, stare de leşin sau chiar sincopă, bătăi rapide şi neregulate ale inimii (palpitaţii), transpiraţii, stare de agitaţie, greaţă şi stare de vomă, dureri de cap.

Uneori însă, un infarct miocardic se poate manifesta atipic, simptomele fiind nespecifice şi înşelătoare. Astfel, până la un sfert din cazuri pot fi fără durere toracică. De cele mai multe ori, acest tip de infarct se întâlneşte la vârstnici sau la persoane cu diabet zaharat, datorită incapacităţii de percepţie a durerii. În absenţa durerii, există simptome care pot mima boli mai puţin grave, fapt pentru care multe persoane nu ajung la medic, ajung prea târziu sau chiar sunt greşit îndrumate către alte specialităţi, întârziind diagnosticul şi tratamentul infarctului.

Astfel, greaţa, vărsăturile şi senzaţia de plenitudine gastrică, cu sau fără durere persistentă în abdomenul superior, pot fi foarte uşor confundate cu o patologie gastrică, de tipul ulcerului gastric sau colicii biliare. Sincopa, starea de leşin, durerile de cap şi ameţeala pot fi puse pe seama unei probleme neurologice. Durerea apărută în porţiunea superioară a spatelui, însoţită sau nu de tuse sau senzaţie de lipsă de aer poate fi greşit interpretată în contextul unei afecţiuni musculo-reumatismale sau respiratorii. Dacă însă unul sau mai multe din aceste simptome apar brusc la o persoană, mai ales vârstnică sau diabetică, cu istoric de boli cardiovasculare, trebuie luată în calcul posibilitatea instalării unui infarct miocardic.

Este esenţial ca simptomele infarctului miocardic să fie cât mai bine cunoscute, iar în cazul apariţiei acestora, persoana în cauză să solicite îngrijiri medicale de urgenţă.

Citește despre: