Pentru a tăia îndemnul la rostirea grăbită, rânduiţi-vă să nu citiţi (rugăciunile) una după alta, ci să stăruiţi în rugăciunea citită un sfert de ceas, o jumătate de ceas, un ceas... cât stăruiţi de obicei... şi apoi să nu uitaţi câte rugăciuni aveţi de rostit, ci, cum a venit momentul, dacă nu mai aveţi dorinţa să stăruiţi mai departe, încetaţi să mai citiţi. După ce v-aţi rânduit acest lucru, totuşi, nu vă uitaţi la ceas, ci rămâneţi aşa, să staţi la nesfârşit: gândul nici nu o va lua înainte.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înțelepte, Editura Egumenița, Galați, p. 20)