Lexicon athonit – Chinovie

3 Ianuarie 2018 Pr. Silviu Cluci Dicţionar
 

Cuvântul „chinovie” provine din termenii greceşti κοινός (comun) şi βίος (viaţă). Chinovia reprezintă un grup de călugări care urmează viaţa de tip comunitar.

În chinovie sau în viaţa de obşte călugării pun toate în comun şi fac toate în comun: slujbele de la biserică, masa, lucrul şi toate cele necesare vieţii comunităţii. Ei fac ascultare de stareţul care se îngrijeşte de toate problemele comunităţii monahale pe care o conduce.

Întemeitorul primei chinovii a fost Sfântul Pahomie cel Mare, care, alături de ucenicul său, Teodor, a fost primul care a reunit mai multe grupuri restrânse de monahi care urmau o formă de viaţă comună şi le-a organizat în comunităţi mai mari, potrivit unor reguli comune bine stabilite.

Alături de Sfântul Pahomie cel Mare, Sfântul Vasile cel Mare (330-379) este considerat unul din întemeietorii monahismului răsăritean de tip cenobitic. El a scris Regulile mari şi Regulile mici, lucrări ce stau la baza sistemului de organizare a vieţii monahale din Biserica Ortodoxă până în zilele noastre.

Prima chinovie din Sfântul Munte a fost Marea Lavră, întemeiată de Sfântul Athanasie Athonitul la anul 963.

Astăzi, 19 din cele 20 de mănăstiri athonite sunt chinovii, ca de altfel şi trei dintre schituri – Sfântul Andrei, Sfântul Ilie şi Prodromu.

De la același autor

Ultimele din categorie