Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“, construită între anii 1849-1850, este situată în cartierul Plopeni, partea de sud-est a oraşului, pe şoseaua Huşi-Pădureni. A fost zidită în prima fază din lemn şi cărămidă, iar clopotniţa din scândură, acoperită cu tablă. Fondurile au provenit de la enoriaşii din parohie, lucrările fiind coordonate de preotul de atunci, Ieremia Folescu. Între anii 1911-1913, prin strădania preotului Coman Vasilescu, cu ajutorul parohienilor şi al altor binefăcători din oraşul Huşi, s-a zidit o clopotniţă nouă cu turn pe locul celei vechi. Tot atunci s-a restaurat vechea biserică prin înlocuirea bârnelor din lemn cu piatră şi cărămidă. Biserica a fost resfinţită în anul 1913, aşa cum reiese din pisania scrisă pe o placă de marmură de pr. Coman Vasilescu: „Această biserică cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul s-a zidit la 1850 prin strădania iconomului Ieremia Folescu, iar la 1911 s-a zidit din nou, cu ajutorul parohienilor prin multa străduinţă a iconomului Coman Vasilescu.

„Mulţumire-Ţi dă Hristoase, Robul tău cel umilit,

Că din prinoasele strânse văzu templu isprăvit.

Deci, fie Doamne acest odor,

Creştinescului popor,

Loc osârdic de-nvăţare

Şi de sfântă închinare. (Huşi 1914, iulie 29)“.

Sfântul lăcaş, afectat de cutremure

Între anii 1873-1903 în jurul sfântului lăcaş a funcţionat primul cimitir orăşenesc al municipiului Huşi. Până în anul 1973, fiecare lăcaş de închinăciune a avut cimitir parohial propriu. Între anii 1927-1928, prin strădania preotului Ioan Mâşcă şi cu ajutorul credincioşilor, s-a pictat biserica în tehnica ulei de către pictorul Ioan Balaiş din Murgeni, fiind construită şi o casă parohială. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a dărâmat turla de cărămidă a clopotniţei. Prin strădania preotului Vasile Cehan, s-a refăcut turla cu lemn de brad. Cutremurul din 4 martie 1977 şi cel din 30 august 1986 au avariat sfântul lăcaş atât de tare, încât nu s-a mai putut reconsolida. „După cutremurul din 1986, dar şi din cauza alunecărilor de teren, edificiul nu s-a mai putut restaura, întrucât pereţii erau subţiri, iar crăpăturile străpungeau zidul bisericii. La recomandarea specialiştilor, între anii 1988 şi 1982 s-a suspendat acoperişul din lemn. Pereţii au fost dărâmaţi şi au fost zidiţi din nou din beton armat şi cărămidă. Aceeaşi lucrare s-a făcut la cupola altarului, a naosului şi la turnul de pe cupola naosului. Vechiul acoperiş s-a refăcut şi s-a învelit cu tablă zincată. Din vechea biserică a mai rămas clopotniţa care a fost consolidată cu ajutorul credincioşilor şi a altor buni creştini din Huşi şi din ţară. Pe 30 august 1992 biserica a fost resfinţită de IPS Eftimie, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, pe vrema când era Episcop al Romanului şi Huşilor“, a spus pr. paroh Isidor Melinte.

„Ne dorim ca oamenii să iubească viaţa duhovnicească“

În anii care au urmat s-a montat catapeteasma nouă din lemn de stejar sculptat, s-au cumpărat strane noi, s-au pictat icoanele împărăteşti, s-a montat instalaţia pentru încălzirea cu gaz metan, s-a amenajat un lumânărar la intrarea în biserică. Între anii 2006-2009 s-a pictat interiorul sfântului lăcaş în tehnica tempera de pictorul Vasile Dobrean din Gura Humorului. De peste un sfert de secol, parintele paroh Isidor Melinte se străduieşte să zidească biserica vie în sufletele credincioşilor, având o legătură duhovnicească cu enoriaşii pe care îi are sub păstorire. În fiecare vineri se oficiază Miezonoptica, Ceasurile, Utrenia, Sfânta Liturghie şi Taina Sfântului Maslu. În duminici şi sărbători, Sfânta Liturghie este precedată de Miezonoptica, Ceasurile şi Utrenia. „Avem un program liturgic care vine în întâmpinarea nevoilor credincioşilor parohiei noastre. Căutăm să-i apropiem pe oameni mai mult de Dumnezeu, prin predică, discuţii duhovniceşti şi prin vizite pastorale. Ne dorim ca oamenii să iubească viaţa duhovnicească, mai ales că trăim într-o lume secularizată. Îi îndemnăm să se roage mai mult, să postească, să se împărtăşească în fiecare post de peste an şi chiar mai des. Menţinem legătura cu enoriaşii noştri plecaţi în străinătate. Ori de câte ori se întorc în ţară, avem întâlniri catehetice cu ei, sfătuindu-i să păstreze dreapta credinţă şi să respecte sărbătorile de peste an“, a amintit pr. paroh Isidor Melinte. În fiecare an, la hramul de pe 29 august, parohia „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“ organizează o masă pentru aproape 600 de persoane. Seara se oficiază slujba Vecerniei de către un sobor de preoţi din oraşul Huşi, iar în ziua pomenirii Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul se slujesc Utrenia, Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru cei adormiţi. „Agapa frăţească se organizează cu sprijinul Unităţii Militare Huşi care ne pune la dispoziţie în fiecare an patru corturi pentru credincioşi. Este o sărbătoare deosebită pentru credincioşii parohiei noastre, dar şi pentru huşenii care vin să se bucure alături de noi“, a declarat pr. paroh Isidor Melinte.